Stop, Olivia Steer !

      Doamnă Olivia Steer,

      Recunosc că până acum câteva zile, nu am auzit despre tine. Nu sunt interesat de viaţa şi activităţile celebrităţilor care fac deliciul atâtor ziare sau televiziuni specializate în a promova diverse persoane… doar pentru că sunt acele persoane.
      Te-am remarcat când ai început să atragi atenţia pe internet, când ai început să dai sfaturi medicale, şi să promovezi erori ştiinţifice şi apeluri la sentimente pe post de argumente împotriva vaccinărilor.
      Ah, da, am uitat, pretinzi că „nu-ţi propui să diagnostichezi, să tratezi sau să oferi sfaturi medicale”. Noroc că ai spus asta, pentru că altfel, citind comentariile de pe blog, aş fi putut jura că dai sfaturi medicale:

Da. Ce vedem aici sunt… „ne-sfaturile” tale şi „ne-tratamentele” pe care „nu” le recomanzi. Chiar şi cititoarele tale fidele fac chiar referire la ziua de joi ca fiind „zi de consult şi sfaturi”. Faptul că îţi completezi recomandările şi tratamentele cu „asta e ce-aş face eu, tu alegi ce vrei” nu înseamnă că nu dai sfaturi, înseamnă doar o tentativă puerilă de-a scăpa de răspunderea pentru ceea ce ai recomandat.
      Suc de fructe pentru cancer ? Cure pentru un (ipotetic) bolnav de ficat… sau pentru o reală infecţie cu streptococ ? Amenoreea, „motiv de încântare” ? Dragă Olivia, să spui că nu dai sfaturi medicale, apoi să postezi asemenea comentarii, este doar o insultă adusă bunului simţ, adăugată răului pe care sfaturile tale îl vor provoca - sfaturi medicale care duc la agravarea bolilor sau chiar la moartea pacienţilor.
      Există un motiv pentru care durează foarte mult timp pentru pregătirea cuiva în medicină. Este necesar ca viitorul medic să înţeleagă în amănunţime funcţionarea fizică şi biochimică a organismului, numeroasele modalităţi în care ceva se poate „defecta”, cum se identifică problema, şi cum se remediază. Fără toate aceste cunoştinţe, riscă să recomande tratamentul greşit, şi să facă mai mult rău decât bine. Or, cum tu nu ai aceste cunoştinţe, este lesne de dedus la ce rezultate vor duce opiniile tale, dacă vor fi puse în practică.
       Sunt convins că tu-ţi închipui că sfaturile tale chiar fac bine. Doar că bunăvoinţa din spatele intenţiei nu contează. Unicul criteriu important este validitatea informaţiei pe care o expui. Şi nu este suficient ca cineva a cărui calificare profesională este limitată la prezentarea de emisiuni TV să lectureze câteva cărţi sau articole de pe net pentru a egala sau a depăşi cunoştinţele a zeci sau sute de mii de cercetători şi de medici din câteva domenii extraordinar de complexe, de la anatomie şi fiziologie, până la microbiologie şi imunologie. Atunci când dai de înţeles aşa ceva, nu trebuie să te mire că eşti criticată atât de aspru de atât de multe persoane, mai ales medici sau viitori medici. Ceea ce le transmiţi este că întreg subiectul, atât de dificil şi complex (pe care nu-l înţelegi) şi implicând o responsabilitate enormă (pe care nu ţi-o asumi), este de fapt o nimica toată, pe care oricine îl poate stăpâni în câteva zile, lecturând două-trei cărţi. Or, o asemenea aroganţă nu va rămâne fără un răspuns pe măsură, la fel cum un programator nu te-ar ierta dacă i-ai da de înţeles că eşti egala lui ca pregătire şi calificare pentru că ai citit un articol despre limbajul html.
      Nu mă îndoiesc că tu chiar doreşti să ajuţi persoanele care îţi solicită ajutorul, cărora le recomanzi „tratamente prin regim alimentar” pentru apendicită, sau „sare amară” pentru litiaza biliară:

…doar că aplicarea practică a acestor recomandări nu va duce la vreo remediere a afecţiunii, doar va întârzia prezentarea pacientului la medic, cu posibile complicaţii ale afecţiunii iniţiale. Încă o dată, unicul standard este reprezentat de corectitudinea sfaturilor, şi de eficienţa lor în a duce la remedierea afecţiunilor, nu bunăvoinţa celui care-l dă. Nu ai lăsa pe cineva să-ţi repare televizorul cu târnăcopul, chiar dacă ai fi ferm convinsă că nu doreşte decât să-l repare. Bunăvoinţa lui este irelevantă, dacă te interesează să obţii un televizor funcţional, şi unica normă aplicabilă este dacă reparatorul are cunoştinţele necesare. Or, ca şi în cazul amicului cu târnăcopul, este evident că ai o perspectivă extrem de simplistă şi deloc realistă privind bolile şi tratamentul lor.
      Şi aceeaşi viziune superficială o ai şi faţă de vaccinuri. Din ceea ce ai scris, pari să consideri vaccinurile un cocktail diavolesc, plin de „toxine” precum mercurul, aluminiul, formolul, cu un adaos de virusuri, injectat de „Big Pharma” pentru a se-mbogăţi de pe urma bolilor pe care aceste vaccinuri le vor produce. Este un caz tipic de chemofobie, adică frica cuiva neştiutor în ale chimiei, de toate aceste denumiri teribile. În realitate, „doza face toxicul”, cu alte cuvinte nu e periculoasă substanţa în sine, ci doza. Chiar şi apa, în cantităţi suficient de mari, poate ucide; şi aproape nici un element, sau substanţă, în doze suficient de mici, nu va avea efecte negative. Iar în cazul substanţelor din vaccin, cantităţile sunt de ordinul microgramelor. Ajunge în organism mai mult aluminiu dacă bei o doză de suc dintr-o conservă de aluminiu decât îţi este introdusă în organism printr-un vaccin, dar, chiar dacă nu consumi asemenea produse, nu consideri că o doză de suc este otrăvire. Prin mercur, bănuiesc că te referi la Thiomersal, care nu mai este folosit de câteva zeci de ani în vaccinuri; când era folosit, era, la fel, în doze minuscule, de ordinul câtorva micrograme. Mult mai important, faptul că molecula de Thiomersal conţine un atom de mercur nu e totuna cu a injecta mercur pur. La urma urmei, sarea de bucătărie conţine un atom de clor şi unul de sodiu. Clorul este un gaz foarte iritant, iar sodiul este un metal extraordinar de reactiv, care literalmente explodează în contact cu apa. Şi totuşi, dacă pui sare în mâncare, nu înseamnă că îţi condimentezi mâncarea cu gaze iritante şi explozivi. Asta pentru că proprietăţile unui element sunt diferite de proprietăţile unei molecule care conţine acel element. Asta s-a învăţat la chimie, în şcoala generală. Iar formaldehida… pe de o parte, şi aceasta este în catităţi extrem de mici. Pe de altă parte, organismul uman produce formaldehidă şi o metabolizează permanent. Găseşti mai puţină formaldehidă într-un vaccin decât ai produs în organism în câteva minute.
      În privinţa conspiraţiei Big Pharma, reprezentată de producătorii de medicamente, care ar avea interesul îmbolnăvirii populaţiei, nu pot spune decât că Big Pharma este foarte stupidă. A produs vaccinuri care, dacă-mi permiţi ironia, în loc să îmbolnăvească oamenii, au eradicat variola. Apoi, în loc să înveţe din greşeala asta, a dus şi poliomielita la un pas de dispariţie… au fost câţiva anti-vaxeri, de data asta musulmani, care au reuşit să o salveze, prin câteva sate din Africa. Din nou şi din nou, vaccinurile pe care le-a produs această conspiraţie de netoţi au făcut ce trebuia şi au redus numărul de îmbolnăviri pentru numeroase boli, de la zeci de milioane la zeci de mii. Dacă Big Pharma ne vrea bolnavi, a greşit rău de tot, săraca !
      Şi totuşi, în ciuda faptului evident că bolile dispar în urma vaccinărilor, antivaxerii ne spun că vaccinurile nu funcţionează. Aş fi curios, câte persoane care au contactat variolă sau poliomielită au văzut în ultimii ani ?
      Deşi ţi s-a explicat în numeroase comentarii unde greşeşti, am să explic încă o dată elementele de bază care trebuie cunoscute despre vaccinuri şi despre cum funcţionează ele.
      Un vaccin constă într-o cantitate oarecare de virusuri inactivate, care sunt introduse în organism. Sistemul imunitar va reacţiona faţă de aceşti intruşi, producând nişte proteine (anticorpi) care recunosc şi atacă exclusiv acea formă de „parazit”. Producerea anticorpilor poate dura câteva zile, şi pe lângă anticorpi, numeroase alte elemente ale sistemului imunitar vor acţiona pentru a anihila intruşii.
      În momentul în care un virus activ va ajunge în corp, va încerca să găsească o celulă pe care să o atace pentru a se reproduce. Dacă organismul deja are anticorpi care să recunoască acel virus, există şanse destul de mari ca infecţia să fie eliminată „din faşă”, adică să fie anihilat de anticorpi, înainte ca virusul să ajungă la o celulă în care să se poată reproduce. Evident, contează foarte mult şi sistemul imunitar al celui vaccinat, care poate fi mai activ sau mai puţin activ, contează şi starea generală de sănătate, contează foarte mult şi numărul de virusuri intrate în organism - dacă sursa de infecţie este strănutul cuiva pe stradă la câţiva metri depărtare, probabil că e vorba de câteva sute de virusuri; dacă însă sursa de infecţie este, să spunem, colegul de bancă al unui copil, care tuşeşte şi strănută timp de câteva ore la nici un metru depărtare, îi va transmite o porţie de virusuri mult mai mare, şi creşte posibilitatea ca o parte din virusuri să se strecoare prin bariera sistemului imunitar, să ajungă la destinaţie, şi să înceapă să se reproducă.

      Deci, indiferent dacă este sau nu vaccinată, dacă o persoană este expusă unei contaminări suficient de intense, se va îmbolnăvi.

      Asta îţi explică de ce copiii nevaccinaţi sunt un pericol; consideri că un copil vaccinat nu ar trebui să se teamă de unul bolnav, pentru că „e vaccinat”. Dar niciodată nu s-a pretins despre vreun vaccin că ar fi un soi de talisman magic, care să îndepărteze duhurile-bolii de cel ce-l poartă, şi că ar conferi imunitate 100%.
      Scopul vaccinării nu este de a-i face pe toţi cei vaccinaţi total imuni la boală, ci de a reduce probabilitatea contaminării de la un individ la altul. Astfel, chiar şi în cazul apariţiei unei infecţii, cel infectat nu va transmite boala prea departe. În cazul unor boli suficient de serioase, există chiar şanse să moară. Dar într-un grup nevaccinat, de la acel unic individ se vor îmbolnăvi aproape toţi cei ce intră în contact cu el, apoi toţi cei ce intră în contact cu vreunul dintre aceşti noi bonavi, apoi următorii, şi tot aşa, până când epidemia se împrăştie în întreaga populaţie, în timp ce într-un grup vaccinat îmbolnăvirile vor fi limitate la doar câteva persoane, care au intrat suficient de mult în contact cu persoana contaminată iniţial.
      O analogie ar fi o pajişte cu fân. Dacă fânul este uscat, un chibrit aruncat va transforma rapid tot fânul în scrum, la fel cum o epidemie se poate răspândi pe un întreg continent, afectând milioane de oameni. Pentru a preveni un incendiu, nu trebuie să acoperi fiecare fir cu azbest, nu trebuie să-l faci complet ignifug, ci ajunge să-l „vaccinezi”, udându-l. Da, chiar dacă e ud, nu este imun la foc - dacă ţii firul în flacără suficient, se va aprinde oricum; însă pentru a aprinde un fir ud, e nevoie de mai multă expunere la foc. Dar chiar dacă aprinzi unul, sau două, sau nouă fire de pe pajişte, focul se va stinge repede, pentru că probabilitatea oricărui fir de a se „contamina” de la un vecin este mult mai mică.
      Aceasta este ideea „imunităţii de grup”, cea pe care o conferă vaccinurile, în care un individ nu este protejat de vaccinul în sine, ci de vaccinurile celor din jur, adică de reducerea probabilităţii de contaminare între oricare doi indivizi din grup, astfel încât o epidemie nu se poate declanşa pentru că nu mai este suficient de contagioasă.
      Procentajul din populaţie care trebuie vaccinat pentru a atinge acest prag variază în funcţie de virusul care o cauzează, dar pentru majoritatea bolilor, este în jur de 85-90%. Nu trebuie uitat că nu orice persoană poate fi vaccinată - bolnavii de SIDA, cei care sunt trataţi cu imunosupresoare, cei cu afecţiuni imunitare, copiii prea mici pentru a fi vaccinaţi. Toţi aceştia sunt vulnerabili la îmbolnăviri, şi sunt nevoiţi să se bazeze pe imunitatea de grup, conferită de vaccinarea celorlalţi. Este evident că în pajiştea noastră virtuală, nu ajută ca doar jumătate din indivizi să fie udaţi, iar ceilalţi să rămână vulnerabili. Când imunitatea de grup este compromisă, cei expuşi îşi vor transmite boala de la unul la altul, formând zeci sau sute de focare de infecţie, şi nu va mai conta dacă cineva este vaccinat sau nu, boala permeând pe „cărările” reprezentate de cei nevaccinaţi prin întreaga populaţie.
      Propaganda anti-vaxerilor este plină de exemple în care unul sau câteva fire din pajişte s-au aprins, adică de cazuri de îmbolnăviri în cadrul unor populaţii vaccinate, ignorând să menţioneze că, în absenţa vaccinărilor, aceleaşi boli au afectat nu câteva zeci de persoane, ci zeci, sute de mii sau chiar milioane.
      O altă ameninţare des invocată de antivaxeri este legătura dintre vaccinuri şi autism. Doar că, şi aici, anti-vaxerii se autocontrazic, şi practică o selecţie a datelor, ignorând o bună parte a informaţiilor cunoscute pentru a-şi putea susţine cauza. După ce au decretat că vaccinurile sunt promovate de medici şi de Big Pharma pentru câştig, prezintă un studiu realizat de un medic, Wakefield, care a fost plătit de o companie concurentă celei care produce vaccinul MMR pentru a găsi probleme la acel vaccin. Studiul a fost defectuos din toate punctele de vedere, analizând 12 copii care au fost iniţial găsiţi sănătoşi… de părinţii lor; or, în acea perioadă, autismul nu putea fi diagnosticat la o vârstă atât de fragedă nici măcar de experţi. De atunci, studii implicând sute de mii de copii au indicat absenţa totală a oricărei corelaţii între autism şi vaccinare. Dar antivaxerii ignoră studiile serioase şi se agaţă de un unic studiu defectuos, despre care se ştie că a fost plătit, pentru a demonstra că vaccinurile cauzează boala.
      În realitate, cauzele autismului nu sunt încă pe deplin cunoscute - se ştie doar că nu sunt vaccinurile, întrucât prevalenţa bolii este aceeaşi în populaţii vaccinate sau nevaccinate. Studii recente par a indica o cauză genetică, în care caz un copil are boala încă de când se naşte, dar aceasta nu devine evidentă decât după o anumită vârstă. Or, dacă cam la aceeaşi vârstă se face un vaccin, părinţii vor remarca apariţia simptomelor autismului în perioada imediat următoare vaccinării. Concluzia lor ? „Vaccinul mi-a îmbolnăvit copilul !”
      Un alt aspect priveşte mărirea numărului de cazuri diagnosticate cu autism în decursul anilor. Repet, mărirea numărului de cazuri diagnosticate. Nu de cazuri pur şi simplu. Cu alte cuvinte, pe măsură ce boala este cunoscută şi înţeleasă mai bine, sunt diagnosticate şi considerate ca manifestări ale bolii şi bolnavii care manifestă forme mai uşoare, care existau şi acum 100 ani dar nu erau consideraţi ca având vreo afecţiune, ci erau pur şi simplu decretaţi „mai înceţi la minte”, „mai timoraţi” sau „mai ciudaţi”.
      Oricât de bine intenţionaţi ar fi antivaxerii, propaganda lor afectează atât campaniile de realizare a vaccinărilor… cât şi aplicarea cercetărilor privind diagnosticarea autismului. Cât timp induc publicului ideea că vaccinările ar fi cauza, sau una dintre principalele cauze ale bolii, părinţii ignoră adevăratele cauze; induşi în eroare de antivaxeri, vor lua deciziile cele mai nepotrivite, evitând vaccinările, şi totodată neobosindu-se să apeleze la testele cele mai recente, capabile să detecteze boala cu mult înaintea manifestării ei.
      Motivul pentru care nu am scris pe blogul tău, Olivia, sau pe pagina de Facebook, este pentru că am remarcat că, pentru o… jurnalistă - aşa te-ai declarat - eşti departe de imparţialitate şi de exprimarea liberă a opiniilor, pe care le pretinzi de la alţii, şi ştergi orice comentariu critic, care-ţi explică unde greşeşti. Am remarcat aceeaşi atitudine, de a ignora sau bloca criticile valide pentru a putea promova în continuare aceleaşi erori, şi la ceilalţi promotori ai pseudoştiinţei, ai anti-ştiinţei sau anti-logicii, de la creaţionişti la conspiraţionişti, anti-GMO-işti sau fanatici ai vegetarianismului. Toţi aceştia consideră că este mai important ca oamenii să creadă ce le spun ei, indiferent dacă e adevărat sau nu, şi îşi apără Adevărul™ împotriva oricărui argument logic, şi chiar împotriva realităţii, atunci când aceasta îi contrazice.
Iar cauza pe care încerci să o aperi poate fi susţinută doar prin ignorarea unor date, şi prezentarea distorsionată a altora, dar este zdrobită atunci când sunt luate în calcul toate informaţiile.

      De pildă,
      Fapt: În Statele Unite, înainte de 1963, între 3 şi 4 milioane de persoane se îmbolnăveau anual de pojar.
      Fapt: O campanie de vaccinare persistentă împotriva pojarului, începută în 1963, a dus la eradicarea completă a bolii de pe teritoriul Statelor Unite, unicele cazuri înregistrate după anul 2000 fiind importate din alte ţări de persoane care fie au călătorit şi s-au îmbolnăvit, fie au luat boala de la o persoană recent revenită dintr-o călătorie. Numărul de cazuri anuale era de ordinul câtorva zeci (37 cazuri în 2004, de exemplu).
      Fapt: Dezinformarea antivaxerilor a dus la scăderea numărului de vaccinări în ultimii ani, până când a atins un număr critic de părinţi, speriaţi de informaţiile trunchiate sau false, şi convinşi şi de faptul că boala oricum părea eradicată; astfel, acoperirea vaccinului a scăzut sub limita necesară, iar imunitatea de grup a întregii populaţii a dispărut.
      Fapt: o dată imunitatea de grup dispărută, pojarul a început să afecteze din nou populaţia, înregistrându-se un focar în 2011 şi 11 focare în 2013, ca în 2014 să se ajungă la 23 de focare, care au afectat peste 600 persoane. În prezent, epidemia de pojar din SUA a afectat deja 125 persoane din 7 state diferite. Trebuie subliniat, marea majoritate a celor infectaţi nu erau vaccinaţi.

      Contraargumentele antivaxerilor îmi sunt cunoscute: pojarul nu este o boală prea serioasă, este mai bine pentru copii să facă boala, imunitatea dobândită în urma bolii este mai grozavă decât…
      NU. Nu are rost să demonstrez că fiecare din afirmaţii este falsă; am să subliniez încă o dată elementul esenţial, cel pe care antivaxerii refuză să-l recunoască şi să-l admită:

      Vaccinarea a eradicat boala, iar lipsa vaccinărilor a adus-o înapoi.

      Acesta este elementul cel mai important. Aş putea completa cu referiri la persoanele imunocompromise pentru care boala poate fi fatală, la complicaţiile care pot apare - de la orbire la pneumonie sau chiar afectarea creierului, la costurile spitalizărilor, sau la copiii care au murit datorită pojarului (conform WHO, peste 145.000 copii din toată lumea au murit de pojar în 2013, în timp ce în 1980, când vaccinările erau într-o proporţie mult mai mică, au murit peste 2,5 milioane copii). Dar toate „răspunsurile” antivaxerilor nu sunt doar contrazise de realitate, dar sunt o tentativă de distragere a atenţiei de la un exemplu evident, clar, şi care demonstrează cel mai limpede cât de dăunătoare şi falsă este propaganda lor, şi anume că vaccinarea a eradicat boala, iar lipsa vaccinărilor a adus-o înapoi.
      Ţelul pe care te străduieşti să-l atingi, draga mea Olivia, este unul de care am scăpat cu greu. De-a lungul istoriei, până la începutul secolului XX, toată lumea mânca doar bio, nu se vaccina pentru că nu existau vaccinuri, se trata exclusiv naturist, cu ceaiuri şi decocturi din plante, iar în caz de boală, diagnosticul şi tratamentul pentru orice copil bolnav erau bazate exclusiv pe intuiţia părinţilor ( unul din argumentele frecvent invocate de antivaxeri este că părinţii ar şti cel mai bine cum să-şi trateze copiii, chiar mai bine decât cei ce au studiat medicina; e ca şi cum ar pretinde că utilizarea unui calculator transformă pe cineva în programator, sau că un carnet de şofer conferă automat şi abilităţi de mecanic auto ).
      Rezultatul concret al aplicării tuturor acestor „idealuri” pe care le promovezi şi tu consta într-o rată a mortalităţii infantile infernal de mare - între 30% şi 50%, adică între o treime şi jumătate din copii mureau înainte de a împlini un an. Speranţa de viaţă era sub 40 ani, iar epidemiile făceau ravagii, secerând milioane de vieţi, deseori măturând câte un întreg continent.
      Şi totuşi, în ciuda tuturor dovezilor, pe care preferi să le ignori, tu alegi să te erijezi în formator de opinie într-un subiect care ţi-este străin, alegi să dezinformezi şi să reînvii acele vremuri teribile.
      Nu este o crimă să nu cunoşti ceva, dar a pretinde că deţii cunoaştere şi a răspândi informaţii false poate duce la dezastru !

S-a vindecat cancerul!

Oameni de știință au pierdut timpul, cu laboratoarele, testele și experimentele lor, încercând să găsească un tratament pentru cancer. Au cheltuit enorm pe teste, au stat ca dobitocii prin școli, au stat nopțile să își păzească aparatele, și-au stors creierii ca să găsească metode de tratament viabile. Toate acestea au fost niște cheltuieli inutile. Tot ce era nevoie era o copie aurită după un tablou cu o tanti. Plimbăm tabloul prin secția de oncologie, și, voila!, am vindecat cancerul! Simplu, nu?

Sau, macar, așa pare să creadă boborul ortodoxoid.  

O icoană pictată pe lemn, copie a icoanei făcătoare de minuni Pantanassa vindecătoarea de cancer, donată de Mănăstirea Vatopedi din Muntele Athos uneia dintre cele mai noi parohii din Alba Iulia, va fi dusă în procesiune la Secţia de Oncologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din municipiul reşedinţă de judeţ.

Icoana este o copie pictată cu foiţă de aur şi argint după icoana Pantanassa (Atotîmpărăteasa), o icoană cu puteri miraculoase, vindecătoare de cancer, pictată pe lemn în secolul al XVII-lea şi păstrată la mănăstirea de la muntele Athos.

Potrivit Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia, icoana va fi adusă vineri la Alba Iulia, la Catedrala Reîntregirii, unde, cu binecuvântarea ÎPS Irineu, se va organiza o procesiune specială. Icoana va rămâne la Catedrală, spre închinare, până sâmbătă, după care se va face o procesiune la Biserica Memorială 'Mihai Viteazul' şi Biserica "Sfântul Nicolae' din cartierul Miceşti, dar şi la singura secţie de Oncologie din judeţul Alba. Icoana va fi aşezată apoi la Biserica 'Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi Sfântul Grigorie Palama' din cartierul Orizont, scrie Agerpres.
Dar stați, asta nu e tot! Aceasta nu este singura vindecătoare de cancer!

În ţara noastră mai sunt icoane Pantánassa vindecătoare de cancer la Biserica Rusă din Bucureşti, la Catedrala din Timişoara, la o biserică din Suceava şi la mănăstirile Oaşa şi Rîmeţ, din judeţul Alba. În 2002, stareţul mănăstirii Vatopedi a donat mănăstirii Oaşa, de pe Valea Sebeşului, o copie sfinţită după icoana Pantanassa, lucru care s-a repetat în 2007, la mănăstirea Rîmeţ, cea mai veche din Transilvania.

Aș vrea și eu, dacă nu e cu supărare, o statistică a cazurilor de vindecări de cancer datorate acestor bucăți de lemn pictate cu o tanti ușor diformă, mai împodobită cu haur decât o nevastă de manelist. Și aș vrea să fie comparată cu o statistică a cazurilor de oameni vindecați de cancer de medici și de oamenii de știință, aceia care nu te obligă să crezi în puterile lor magice, să te târâi în genunchi în fața lor și care nu te servesc cu "nu ai crezut suficient, deci e vina ta" atunci când dau greș în a te salva.
Dar mai mult aș vrea ca acești medievali în gândire și comportament să se ia, să se ducă înapoi în mileniul lor și să ne dea pace cu circul lor de prost gust, procesiunile, superstițiile și aberațiile lor. Și, deși am uneori senzația că cei care au mai multă încredere în bărboși cu rochie care poartă lemne pictate și aurite prezentându-le ca magice ar face un mai mare serviciu societății dispărând din fondul nostru genetic și cultural, am totuși un mesaj pentru medicii care îi tratează, indiferent de gradul de dobitocenie al pacientului:

"Iartă-i, domn doctor, căci nu știu ce fac."

De ce sunt ateii așa de furioși?

Mă tot întreabă lumea: "De ce sunt ateii așa de furioși?" Ce ar fi să fac o listă? Nu e obligatoriu în ordinea importanței.
1: Plătesc taxe. Dar:
 1a: Dacă mă îmbolnăvesc, spitalele nu au sisteme de imagistică sau măcar aspirine. Dar li se construiesc biserici în curte, pentru că dacă medicii nu au fonduri ca să mă ajute, măcar biserica să aibă fonduri ca să nu facă nimic.
1b: Dacă vreau să plec la drum cad în gropile din carosabil, (poate pentru a nu mai fi găsită niciodată), pentru că nu sunt bani pentru infrastructură. Dar la fiecare colț se construiește o biserică din banii statului.
1c: Elevii ies din liceu pregătiți să îmi vândă chipsuri cu bacon , citit cum se scrie, și convinși că Soarele se învârte în jurul Pământului, dar îndoctrinați strategic în arta plătitului popei și linsului de moaște, după 13 ani de predare a religiei în școală, pe banii mei.
1d: 56000 de preoţi și personalul clerical, plus profesorii de îndoctrinare ortodoxă sunt plătiți din banii de taxe ai românilor. În timp ce noi nu avem drumuri, școli și spitale, ei își parchează merzanul în fața casei parohiale pavate cu marmură.

2: Sunt amenințată zilnic de către credincioși. Cu bătaia sau cu violul, uneori, dar cel mai des cu iadul, pedeapsa divină, cancerul sau alte chestii iubite de credincioși. Religioșilor li se pare moral și normal să creadă că oricine nu crede ca ei merită o eternitate de suferință. Chiar și un copil născut "în credința greșită".
2a: După ce sunt amenințată destoinic, mi se explica faptul că moralitatea e "de la dumnezeu", deci eu nu pot fi morală. Nu cred în zei, deci sunt o curvă imorală criminală.

 3: Grupuri religioase de tip Pro-Vita, cu sprijinul Bisericii Ortodoxe, umblă prin școli făcând propagandă anti-contracepție, îngrozind fetițe cu imagini contrafăcute cu "bebeluși avortați" și crescând astfel numărul nașterilor între adolescenți. Tot aceste grupuri militează pentru reinstaurarea Dectetului comunist, ăla care a cauzat moartea atâtor femei, nașterea unui număr record de copii nedoriți, suprasaturarea orfelinatelor și sărăcirea extremă a unor segmente de populație. Și cum sărăcia e sinonimă cu lipsa de educație...

 4: Implicarea bisericii în politică. Nu doar că "dă bine" să te vadă boborul pe sticlă la ceva sfințire de cruce, dar dacă împingi o sumă cui trebuie, vei fi pomenit în predică. Iar oile, cuminți, merg să voteze nu pentru vreun merit al candidatului, ci pentru că "Părintele a zis."
4a: Ca rezultat, de la consilii județene, primării și organizații politice curg bani spre "culte" și spre popi. Bani care ar fi putut ajuta cetățeanul plătitor de taxe sau oamenii amărâți ajung în podele de marmură și acoperișuri aurite.

5: 5 Implicarea religiei în legi. De pildă, patriarhul Daniel, fără a fi fost vreodată ales ca parlamentar, a decis că nu-i place Legea Educaţiei, aşa cum a fost propusă, aşa că a trimis nişte "propuneri" Camerei Deputaţilor. Drept pentru care Legea a fost modificată după cum a cerut cineva care, la urma urmei, ar fi trebuit să fie doar un simplu cetăţean ca oricare altul.

Mai mult, în nenumărate ţări, multe legi care sunt împotriva drepturilor omului sunt bazate pe "așa scrie în cartea mea sfântă". Asta le permite religioșlor din toată lumea să discrimineze diverse categorii: pe cei care au altă religie sau nici o religie, pe cei care au altă orientare sexuală, pe cei care nu au penis, mă rog, pe oricine nu e "bărbat straihgt de religia și culoarea portivită". E impardonabil ca un guvern să permită discriminarea pe principii etnice, rasiale, de sex, de orientare, pe principii religioase sau politice. Drepturile omului nu sunt ceva ce trebuie câștigat, ci ceva ce este obligatoriu. Orice încălcare este un abuz.

6: Clopotele și difuzoarele. Ca om nereligios, sâmbătă seara beau o bere în oraș. Duminică dimineață, însă, e trezirea: rugăciunea nu se face "în odaie", după cum scrie în biblia lor, ci cu boxe de concert, să știe toată lumea că ei sunt pioși și modești.
6b: Soneria. Nu pot să îmi văd de treaba mea fără să sune când unul, când altul, ori venit să ceară "taxa de protecție", ori pornit să îmi salveze sufletul?

7: Implicarea idioților în știință. După ce Galilei s-a distrat cu închiziția, Giordano Bruno a fost ars pe rug, Darwin a fost hărțuit, Turing castrat chimic și împins la sinucidere, credeam că s-a terminat. Dar când religioșii au blocat cercetarea Stem, au construit "Muzeul Creației" și când am văzut manuale școlare în care se predă creaționismul mi-am dat seama că lupta religiei împotriva științei nu s-a încheiat. Ce ar fi dacă banii direcționați spre culte ar intra în căutarea unui leac pentru cancer sau HIV? Nu am văzut încă un om la care sa îi crească un picior nou după o rugăciune, dar am văzut proteze care permit oamenilor să trăiască normal. Sau chiar să practice sporturi de performanță.


Atât, momentan. Puteți să mai adăugați și voi, după inspirația de moment.

Update: Și ateii americani sunt furioși.

De ce greșește Arafat

Via TLP, Elldor și Cotidianul:

Marele erou național Gigi Becali (europarlamentar și patron de echipă de sport rege, apărătorul credinței și războinic al luminii) ne iluminează cu înțelepciunea lui de babă murdară pe picioare:

“Am fost scârbit când am văzut că mii de români au ieşit în stradă ca să-i ia apărarea unui arab împotriva preşedintelui Traian Băsescu. Chiar dacă ar fi greşit Băsescu, n-ai voie să-i iei apărarea unui arab! M-am uitat cu scârbă la televizor! Mi-e scârbă de românii care au ieşit în stradă! Arafat să se ducă la el în ţară, la arabi, acolo! Cum să ţin cu un arab împotriva preşedintelui ţării mele? Să nu mai pună ministru arab în viaţa lor!”, a spus Gigi Becali la GSP TV.

Totodată, Becali susţine că românii nu ar trebui să-i ia apărarea lui Raed Arafat "fiindcă nu este creştin".

Întrebat cum comentează meritele pe care le are Arafat în ceea ce priveşte sistemul sanitar, europarlamentarul le-a negat. "Ce minuni a făcut Arafat? A luat un sistem francez şi l-a implementat în România", a replicat George Becali.

Bineînțeles, totul face parte dintr-o conspirație la adresa genialului nostru om politic:

“Ce proteste, 500 de inşi? Sunt manipulări, sunt oameni din galeria Stelei care mă înjurau pe mine la Peluza Sud. Sunt manevre făcute de PSD. Cei care mă contestau pe mine s-au dus acum la protest. O să mă duc la Jandarmerie să le spun cine sunt!”, a mai spus Gigi Becali.

Acesta a apreciat că jandarmii sunt deplin îndreptăţiţi să folosească violenţa împotriva acestor suporteri. "Trebuie bătuţi mai rău (...) Doi ani mi-au mâncat zilele la Steaua. Când am ieşit de la un meci au aruncat cu pietre spre mine, iar dacă mă nimereau, acum eram mort", a precizat liderul PNG.

No other comment.

Avort, again

Remarc că aproape zilnic se ajunge pe blog la "Google şi avortul empiric"... de pe Google, ca urmare a căutărilor pentru sfaturi "cum sa-ti faci avort acasa". Avort cu oţet, avort cu sare, avort cu băi cu apă fierbinte, sau avort prin alte metode băbeşti. Nu ştiu dacă persoanele care caută reţete de soiul ăsta au răbdare să citeasca tot postul, sau dacă o fac, şi înţeleg mesajul.
Pentru ele, rezumat:

Avortul NU se poate face acasă. Metodele băbeşti sunt fie total ineficiente, şi NU vă scapă de nici o sarcină, fie sunt a naibii de periculoase şi vă trimit la urgenţă - fără a vă scăpa de sarcină.

Aşadar, dacă vreţi să scăpaţi de o sarcină nedorită, mergeţi la medic. Dacă vreţi să vă sinucideţi, săriţi în faţa trenului. Nu încercaţi să scăpaţi de sarcină prin metode de sinucidere.

Vă mulţumesc.

FW: Mezelurile Groazei

Fw: MEZELURILE GROAZEI

Animalele sociale sunt nişte animale taaaare interesante. Ele tind să cam aibă grijă unele de altele şi să se avertizeze reciproc prin mesaje auditive şi vizuale când percep un pericol. Uneori chiar e un tigru în tufiş. Iar alte ori e o pierdere de energie, timp şi penaj colorat. Însă mai sunt si indivizi care stau locului, analizează semnalele şi tufişul iar apoi se invită reciproc la spectacolul de circ "Tigrul imaginar şi semnele sale". În cele ce urmează vom diseca un astfel de semnal pestriţ de averizare. Vocea mea (Freija) va fi o voce de un galben şofran iar vocea lui B va fi de un verde viu. (Disclaimer: înafară de verde şi şofran nu am adăugat nici o altă culoare, deşi câteva nuanţe foarte închise au fost schimbate pentru a le face lizibile pe acest decor. Dimensiunea caracterelor din textul original a fost redusă şi omogenizată pentru că nu îmi încăpea pe pagină şi îmi provoca vertigo.Culorile, dimensiunile şi spaţiile originale le găsiţi aici.)

Este bine macar sa stiti .......

Nu mai puteti spune ca n-ati stiut!

"Nu pot fi digerate de tubul digestiv, decât în zece ani. Efectul imediat este apariţia gastritelor şi a ulcerelor , dar şi a celei mai urâte forme de cancer - cel colonorectal( Apel la frică vechi de la facerea lumii: "Dacă mănânci asta, o să mori ! De cancer ! La FUND !!" ) ", spune Mencinicopschi. ( imediat, sau după zece ani ? )(imediat ŞI după zece ani.)


Secretele industriei cărnii: chimicalele din salamuri (Interesant, mereu am crezut că salamul nu are chimicale, adică e antimaterie....)




Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera. ( De asemenea tubul digestiv nu poate digera anume coji de fructe, sâmburi de cireşe ori piese Lego. Totuşi le-a eliminat pe partea ailaltă în maxim 2 zile, nu 10 ani. Domnul doctor nu este familiarizat cu ideea de  "defecaţie"?) Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne .



Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea semipreparatelor româneşti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa , asta şi pentru că românii nu se arată preocupaţi de ce pun în farfurie.

(Aflăm pe această cale că românul e sărăntoc şi nu papă mezel ca nemţii iar asta e rău pentru că mezelul e nesănătos. A....stai, m-am încurcat. Recapitulăm. Deci media europeană e de 100 de grame. Unii au mezeluri mai bune decât noi, alţii mai slabe. Deci noi care mâncăm un sfert din cât se mânâncă in Europa avem probleme pentru că mezelul e n....nici aşa nu e bine....Uf......)

Slănină multă şi injecţii cu apă



În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se foloseşte pentru specialităţi (ioi, ce urât din partea lor.....), iar restul intră în producţia salamurilor, a cârnaţilor, parizerului şi a crenvurştilor. ( restul de 20%, deşi e tot carne, ar fi trebuit aruncat, pentru că... stai, de ce ? )





Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia (Soia asta e un fel de otravă de şobolani?) sau alte grăsimi hidrogenate (Ulei? Margarină?). Malaxarea se face într-un recipient mare de metal,(din exprimare, deduc că ar trebui să ma sperie faptul că recipientul e de metal... ) în care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul.(... şi ordinea în care se pun ingredientele ) Din saci de rafie (OMG, nu, rafie, FUGIIIIIŢI!!!1) se adaugă făina de soia , şi, potrivit fiecărui reţetar, se adaugă aditivi sintetici şi coloranţi . Omogenizarea se face în câteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne.( nu conţinea deja carne ? ) Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult decât compoziţia produsului .



De cealaltă parte, produsele "premium" , ca pastrama, muşchiul sau cotletul , sunt injectate cu saramură şi fosfaţi , compuşii care reţin cea mai multă apă.( sarea şi fosfaţii sunt folosite doar pentru că reţin apa, nu pentru că ar ajuta în vreun fel la păstrarea cărnii. Sărarea cărnii pentru a o conserva trebuie să fie vreun mit - vechi de mii de ani, folosit de o grămadă de popoare, verificat şi răs-verificat... dar totuşi mit. Aşa ne zice doctorul Mencinicopschi. )



Injectarea se face cu o maşină specială cu ac(Mă sperie maşinile specializate, sunt evil, scrie şi în biblie!), iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă.( "cu saramură", parcă zicea; fireşte, datorită vidării, consumatorul nu îşi va da seama ca mâncarea este sărată. ) Saramura , care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul . (Desigur, pentru a da în diabet trebuie să consumi suficientă saramură încât să reconstitui o staţiune ca Ocna Sibiului)



E-urile sunt importate şi, în cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţiunite prin deshidratare. ( mai devreme, adăugarea de apă era ceva groaznic; acum şi deshidratarea e pe lista de "ticăloşii" comise de nemernicii ăştia ? lăsând gluma la o parte, cineva ar trebui să-i spuna acestui specialist în nutriţie că aditivii şi condimentele nu sunt chiar sinonime. ) (Nu era Menci ăsta individul ăla panicat că lumea nu va mai avea acces la ceapă şi usturoi, adevăratele medicamente? Acum dacă le punem în mâncare sunt "aditivi" , deci toxice?)



Departe de "mâncatul sănătos"



Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din magazine, mai puţin cele "eco", sunt pline de chimicale. ("chimicale" = "substanţe chimice". Nu sunt surprins că produsele, orice produse, c-o fi carne, mobilă sau cărămizi, sunt făcute din atomi. Dar să-nţeleg că produsele "eco" sunt făcute din altceva decat materia obişnuită, din altceva decât din elementele din tabelul periodic ? sunt făcute din neutrino, fotoni, radiaţie Beta ... sau poate gânduri fericite ?) (Bună ziua, antimateria e proaspătă azi? Ieri părea cam ofilită....Aş vrea 8 felii, dar mai grosuţe că vreau să le fac pane. Ar merge bine cu o salată de fotoni......)



Cel mai mult, însă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame (Are dreptate, am auzit de oameni care au făcut obstrucţie gastrică de la consumul excesiv de reclame. Bine, de fapt putea fi tipărit orice pe hârtiile alea....): " Mezelurile şi sănătatea n-au nimic în comun . Copiii n-ar trebui să consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul celor mici".( copiii sunt hipnotizaţi de reclamele la ciocolată sau Bonibon. Aştept să văd prin vreo carmangerie un ţânc de trei ani care urlă că "vlea câlnaţi !". Aş putea cere un exemplu de reclamă "agresivă" la mezeluri, adresată copiilor ? )







Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate componentele reţetei, producătorii din România se feresc să dezvăluie cantităţile adevărate de carne dintr-un produs.( aici nu mi-e prea limpede: ce înseamnă "a sili pe cineva să facă ceva ce nu face" ? dacă îl obligi, nu înseamnă ca deja O FACE ? )



Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă sare şi multă apă. ( Mi se pare normal ca ingredientul "carne de ____" să fie scris doar o dată, chiar daca ar fi 99% din produs. Ar fi ridicola o etichetă pe care să scrie "1% carne şi încă 1% carne şi încă 1% carne".... pana la 30, 50 sau 80% ) (Am făcut ieri o friptură. Am pus carne, sare, piper, oregano, curry, ulei de măsline, un pic de apă, usturoi, ceapă, vin....10 ingrediente, doar unul e carne. Oare era friptură sau era în proporţie de 10% friptură?)



Medicii spun [citation needed] că efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. În schimb, pe timp îndelungat, efectele sunt dezastruoase.( de pildă ? ) "Românii s-au obişnuit să cumpere apă la la preţ de carne . În ultima vreme, au apărut tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe care producătorii au început să-i folosească intens. ( Dar tot acelaşi doctor Menci urla şi ne avertiza şi de pericolul înfiorător prezentat de setul de legi care să reglementeze folosirea aditivilor, pretinzând că ar fi ceva destinat să împiedice vânzarea usturoiului şi-a păducelului. )Dintre cei mai periculoşi sunt fosfaţii , care, în exces, împiedică fixarea calciului în oase . Imaginaţi-vă ce înseamnă asta pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi.

( Ce-ar fi fost un spam de genul, fără măcar un urlet disperat de "Think about the children !!!!11"?)

SCUMP. 80% din carnea tranşată merge pentru specialităţi, ca pastrama şi cotletul ( ...ok... şi asta ce legatură are cu orice altceva de până acum ? )



Etichetele fără valoare( Acuzaţie gravă; are şi nişte dovezi, sau doar apel la autoritate proprie ? )





Specialistul în sănătate alimentară atrage atenţia că potenţiatorii de aromă, care se regăsesc chiar şi în specialităţile mai scumpe din carne, provoacă un apetit ridicat şi dau de pendenţă: " Glutamatul monosodic dă un gust foarte bun. Stimulează pofta şi te face să mănânci încontinuu . Efectul nu-i imediat, dar mâncând şi mâncând, duce la obezitate ".( Ei, da ! ar trebui să îmbibe carnea cu metilmercaptan sau cadaverină, ca să nu o mai mănânce nimeni ! Da, există oameni care nu se pot opri din mâncat - dacă n-ar avea carne s-ar îndopa cu macaroane, cartofi sau pâine de casă şi s-ar face de 200 kile, dar important e că acum-acum se-mbuibă cu salam, deci e vina producătorilor de mezeluri ! ) (Eu las aici un beacon: ***)



Din lista lungă de compuşi chimici alimentari, coloranţii sunt bombe ( adica ? ) pentru organism. " Roşul carmin se extrage dintr-o insectă. ( Dacă ar fi sintetizat în laborator, ar fi "chimicală ! sintetic ! otravă !"; dacă e extras din produse naturale, e distorsionat pană la "vă bagă goange în mâncare !" ) În procesul chimic de extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase şi riscul cel mai mare îl reprezintă Alzhaimerul", explică Gheorghe Mencinicopschi. ( Cât carmin ar trebui să consum ca să aibă acest efect ? şi cate kile de salam ar trebui să mănânc ca să ajung la cantitatea respectivă de carmin ? ) (Probabil că o găleată de carmin pe zi. Oamenii de ştiinţă adevăraţi au declarat carminul sigur. Dar pe internet găsesc tot cuci care urlă că provoacă ceva boli ascunse. Bine ascunse.)

Aspectul de "delicios" al mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de soia sau de amidonul de cartofi , care au chiar 40% din compoziţia unui parizer ieftin sau a unui salam.( credeam că "delicios" este un atribut foarte subiectiv, dependent de persoană şi dispoziţie. Aflu că de fapt este faină de soia sau amidon. )





"Soia în stare pură, nemodificată genetic, (oooh, yeah ! OMG-urile ! despre ele s-ar putea vorbi/scrie o gramadă, dar oricum, de la LUCA încoace, cam orice organism a trăit vreodată a fost ceva cu modificări genetice faţă de părinţi. Pentru "soia nemodificată genetic" ar trebui aleasa O plantă anume, după care planta aia să fie clonată cu grijă, ca să menţina codul genetic ales. Dar şi clonele ar fi modificate genetic faţă de alte plante de soia. ) a ajuns să fie cel mai sănătos ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce căuta într-un produs din carne.(Pentru că?) Pentru că nu vor să fie scrupuloşi, producătorii promit să-l treacă pe lista ingredientelor", spune Mencinicopschi. ( "promit", sau "omit" ? parcă zicea mai devreme că "au fost siliţi de lege" să treacă toate ingredientele. Doar nu s-o autocontrazice, doctor Menci ? )



AMENINŢĂRI (în afară de sperietorile doctorului Menci, încă n-am văzut ameninţări serioase )

Bolile care ne urmăresc



Fosfaţii din mezeluri împiedică fixarea calciului în oase. Afectează creşterea copiilor, iar în 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoză .(20 de ani de la ce ? sau de azi în 20 ani, orice femeie care a gustat fie doar şi-o bucăţică de parizer va fi lovită de osteoporoză ?) Bărbaţii vor scădea la bătrâneţe mai repede în înălţime şi, în multe cazuri, vor fi obezi.. ( ei au scapat mai uşor, la ei e doar "în multe cazuri", nu-i certitudine, precum osteoporoza femeilor )

Semipreparatele mai conţin gume de omogenizare, care, pe lângă faptul că reţin apă, au rolul de a omogeniza. ( "gumele de omogenizare au rolul de a omogeniza" - wow, câtă profunzime ! )







44% CARNE



Cârnaţi Cabanos



Conţine: carne de porc inferoară - cu slănină şi şorici - 44%, carne de vită - 16%, faină de soia - 40%. ( parcă soia era "cel mai sănătos", acum e scoasă în evidenţă ca şi cum ar fi sodă caustică ) Se adaugă usturoi, condiment universal, coriandru şi agent de afumare. Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic)(Bestiile astea bagă vitamina C în mâncare!!!!!!), potenţiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoacă apetit mare şi dependenţă), zaharuri - dextroză, lactoză(Dinaia din lapte. Monstruos!!!!!), colorant natural: carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.



Pentru omogenizare se mai folosesc grăsimile vegetale (Gen ulei de floarea soarelui sau de măsline...) . Se ambalează în intestine subţiri de oaie. Se lasă la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvântarea se face într-o cameră frigorifică, timp de 2-3 ore.







60% CARNE

Cârnaţi de porc Conţine: carne de porc 60%, cu slănină şi şorici, proteină vegetală din soia nemodificată genetic, (aia e d-aia bună, clonată, nu ? ) apă 20%, sare, condimente şi arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu şi potasiu), antioxidanţi (acid ascorbic (iarăşi vitamina C.....), izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenţiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoză, dextroză), colorant natural - carmin, conservanţi: nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu .



Nitritul de sodiu previne creşterea bacteriei ce cauzează botulismul, ( e foarte recomandabil să eviţi dezvoltarea de Clostridium pe mâncare. Nu de alta, dar toxina botulinică e a naibii de periculoasă. Între toxina botulinică şi nitrit de sodiu, cred că aleg nitritul. O zecime de miligram de nitrit nu e letal. ) măreşte timpul de valabilitate al produsului, stabilizează culoarea roşie a cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică.



60% CARNE



Cotlet de porc Conţine: cotlet de porc, un strat de slănină de 0,5-1 centimetri. Carnea, tăiată şuviţe, se injectează cu saramură 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o maşină specială cu ac. Se pune apoi într-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper şi coriandru, unde se lasă timp de mai multe ore. În sos se mai adaugă antioxidanţi, potenţiatori de gust. (Ioi...mi s-a făcut poftă....pauză de atac la frigider.....)



Se lasă şase zile la rece, apoi se afumă industrial.. 14 porţii de mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul apariţiei unei forme de boală pulmonară obstructivă cronică , care este foarte gravă.( chiar aş vrea să văd studiile de unde a fost scoase cifrele astea; da, stim cu toţii că un mesaj spam nu ar minţi, da' totuşi, există şi studii de unde se citează, sau doar se inventeaza cifre şi ameninţări ?) (Oh, nu îţi fă griji.....73% din procentajele astea sunt inventate pe loc....)



Afecţiunea reprezintă una dintre primele cinci cauze de deces în Vest. Se manifestă prin scăderea capacităţii organismului de a menţine o concentraţie normală de oxigen în sânge.



62% CARNE



Lebărwurst



Conţine: carnea capului de porc în proporţie de 62%, slănină tare 7%, organe - inimă, rinichi, splină 15%, ficat 16%. Se adaugă supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare. În malaxor se adaugă aditivii - colorantul alimentar - carmin, antioxidanţi, amidon de cartofi. (62+7+15+16=100; condimentele, aditivii şi ceapa unde sunt ? )





Compoziţia se ambalează în membrane sintetice şi se fierbe la 75 de grade C.



Un lebărwurst "tradiţional" trebuie să conţină mai puţin de şase grame de sare la 100 de grame de produs (din cifrele de mai sus, conţine 0,0 grame ) şi, în principiu, să aibă cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate să nu depăşească zece zile. (Poate îmi explicaţi careva care e panica cu "sintetic". Adică e preferabil să fie extraşi mecanic din natură, procedeu scump, imperfect şi care lasă tot felul de deşeuri sau să se sintetizeze în condiţii perfect controlate şi standardizate un produs pur? Nu vă aud miorlăind că nu se face aspirina din coajă de salcie, ci e sintetizată. Dar urlaţi că vitamina C e sintetizată şi nu stoarsă din grepfruit? "Sintetic" nu e egal cu "rău" ci cu "preparat".)



Un produs mai puţin conservat îşi schimbă culoarea la deschiderea ambalajului.



80% SLĂNINĂ‚ ŞI ŞORICI



Parizer de porc



Conţine: 80% slănină şi şorici de porc, 10% carne de

pasăre dezosată mecanic (în care intră oase măcinate), faină de soia, (iarăşi e scoasă în evidenţă soia - parcă era bună ) , proteină vegetală, amidon, condimente - sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potenţiatori de gust, coloranţi (carmin).



După amestecare, compoziţia se fierbe timp de 20 de minute în apă, la 75 de grade C. Din cauza amidonului şi a fibrelor din soia, conferă starea de saţietate. (Beacon moment:*** Mai înainte domnul doctor perora în voie că mezelurile îţi fac poftă de mâncare, lucru cu care eu personal nu rezonez. Dar acum spune că îţi dau stare de saţietate. Deacord. Asta înseamnă că tot scandalul anterior legat de "mezel=obezitate" a fost minciună sau că personajul de faţă suferă de multiplă personalitate şi nu se poate înţelege cu el însuşi?)

În schimb, este greu de digerat. Carnea dezosată mecanic este pasta rezultată din dezosarea carcaselor de pasăre, care este prelucrată cu utilaje ( prelucrată cu UTILAJE ??? ) (UTILAJE?!?! THE HORROR!!!1) speciale.. Această pastă poate conţine şi resturi de piele, chiar şi oase.



60% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI



Salam de vară



Conţine: 60% slănină şi şorici, 17% carne de calitate inferioară - adică ceea ce se poate prelucra din picioare, gât - mix de condimente - sare, boia, piper sau extract de condimente - aditivi care imită gusturile condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant - carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriţi, nitraţi, pastă de usturoi, zahăr. (În sfârşit un produs care nu ajunge la 110 % când aduni ingredientele....)

Toate acestea se amestecă în malaxoare, apoi se ambalează în membrane artificiale (de plastic), se zvântă şi se afumă industrial într-o cameră unde, teoretic, ar trebui să stea cel puţin patru-cinci zile.



În alte cazuri, se adaugă agent de afumare.





40% SARAMURĂ



Pastramă



Conţine: carne dezosată de la pulpă, spată şi muşchiul de pe spate.



Se taie în şuviţe, se sărează, după care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapă şi de usturoi, antioxidanţi, coloranţi, agenţi de afumare şi potenţiatori de gust.



Carnea stă în sos timp de trei până la cinci zile, apoi se scoate şi se leagă cu sfoară. Se injectează cu o soluţie de saramură de 20-40%, apoi se ambalează în pungi de plastic, în vid.



Afumarea se face cu fum lichid, care conţine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate. (o exprimare foarte plastică - aproape poţi vedea salamul şi cârnaţii cum sunt scufundate în butoaie cu inscripţia "otrava !" şi capul de mort desenat pe ele, pline de substanţe cancerigene pure, şi lucind verzui, după care, încă mustind, ne sunt puse în farfurie; eventual cu un cleşte, sau cu mănuşi de protecţie. DAR. Putem vedea vreun studiu care să ne zica ce cantităţi de PAH se găsesc într-un kilogram de cârnaţi, de pildă ? Grame, miligrame ? zecimi de gram ? Studii serioase, făcute de oameni de ştiintă adevăraţi, au arătat că afumarea "clasică" lasă în produsul final mai mult PAH decât cele tratate cu fum lichid. Asta pentru că fumul lichid trece şi prin nişte etape de filtrare şi curăţare. Şi indiferent de proces, cantităţile de PAH sunt de ordinul câtorva zeci de milionimi de gram la un kilogram de produs. )



70% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI



Şuncă de porc



Proporţiile de carne diferă în funcţie de reţetă.. Şunca ţărănească conţine: 70% carne procesată mecanic (are în compoziţie slănină, urme de oase, şorici) - proteine din soia, toată gama de antioxidanţi, colorant - carmin.



Carnea se injectează cu o soluţie de saramură, apoi trece în malaxoare de trei ori..



Prima malaxare se face la o oră după injectarea cu saramură, a doua la 24 de ore după depozitarea la frig şi încă o dată la 48 de ore după maturare.



Apoi, compoziţia se pune în forme metalice care se ţin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. După răcire, formele se ambalează în pungi de plastic, în vid



( toate detaliile acestea, cum se malaxează, cum se ambalează fiecare produs... nimic de zis, sunt foarte interesante, dar ce relevanţă au ? Faptul că pastrama stă în sos între 3 si 5 zile, sau că şunca se tratează termic la 75ºC, e chiar aşa de infiorător încât sa taie cuiva apetitul ?) (Da, pe mine m-a speriat faptul că sacii în care e depozitată făina de soia sunt de rafie şi nu de plastic. De asemenea ideea că aş putea mânca grăsimi vegetale şi vitamina C m-a aruncat într-o neagră depresie. Mail-ul e construit aşa încât bătăile de aripi pestriţe să îţi ia ochii, Informaţiile sunt multe şi inutile, sau utile doar dacă ai nevoie de o reţetă pentru cârnaţi tradiţionali......Mencinicopschi e doar un trist personaj caragialesc, un Gheorghe care strigă "lupii!!!" de fiecare dată când apucă pentru a-şi face un renume în media. De fiecare dată dovedeşte o neştiinţă soră cu reavoinţa, de fiecare dată o dă în conspiraţii iudeo-masono-reptiliene. Iar adepţii lui trimit mail-uri papagal care ne "avertizează" despre E-uri frecvente, cum ar fi vitamina C, despre "conspiraţii ale muşeţelului", despre "chimicale" şi "aditivi".)

Asta a fost. Penele s-au scuturat, s-a strigat, s-au rotit cozile. Concluzia? Cine n-are tigru îşi face.....

Energie şi credulitate.

Am fost orientată de Google (slăvit fie numele Său) către site-ul cercul prietenilor lui Bruno Groenings, unde, într-un albastru sclipitor, sunt informată:

Tămăduire pe calea spirituală prin învăţătura lui Bruno Groening dovedibilă din punct de vedere medical!

- Ceea ce o ştiau popoarele cu înaltă civilizaţie din antichitate

- De ceea ce s-au folosit medici renumiţi din epoca modernă (Paracelsus, Hahnemann şi alţii)

- ceea ce ştiinţa modernă a putut confirma în urma unor descoperi fundamentale

Există o putere superioară, care este baza a tot ceea ce trăieşte şi care poate da vindecare!

Bruno Groening a numit-o Heilstrom-ul divin sau puterea divină.

Asa. Noi citim:

Ipse dixit! (Fără semnul exclamării e inutil)

-Apel la vechime

-Apel la pseudo-autoritate. (Nu puteau bineînţeles alege decât un alchimist şi pe inventatorul homeopatiei.....)

Ipse dixit! (Fară caps şi fără semnul exclamării e inutil)

Dar cine e tipul?

Bruno Groening, născut în 1906 în Danzig şi refugiat după război în Germania de vest, era un muncitor simplu. El a trăit din prestarea difertelor munci, fiind dulgher, muncitor în fabrică şi în port, poştaş de telegrame şi electrician de curent slab.

Un adevărat Ghitză bun la toate, nu? Mai ştim noi un dulgher care făcea minuni. Pe ăla l-au bătut în cuie, pe Bruno doar l-au dat în judecată. Partea cu "electricianul de curent slab" e cea mai relevantă pentru articol, desigur. De ce?

Învăţătura lui Bruno Groening pleacă de la influenţa forţelor spirituale asupra oamenilor. Influenţa acestor forţe este mai mare, decât au crezut cei mai mulţi oameni.

Bruno Groening compară pe om cu o baterie. În viaţa de zi cu zi fiecare consumă energie. Însă energia de viaţă necesară nu mai este înregistrată în mod suficient.

Aşa. Forţă spirituală, energie, baterie...Suntem pe rol.

Pentru a înregistra curentul de vindecare, cel ce caută ajutor stă aşezat cu mâinile desfăcute. Braţele şi picioarele nu trebuie să fie încrucişate, pentru ca scurgerea curentului de vindecare să nu fie întreruptă.

(...)

Când curentul de vindecare se scurge prin corp, se loveşte de organe care sunt atacate de boală şi începe să-şi exercite acolo acţiunea sa curăţitoare. În acest timp pot apare dureri, care sunt un semn al curăţirii corpului. Deoarece boala în provenienţa ei nu este voită de Dumnezeu, va fi încet, încet îndepărtată.

Bun. Hai să luăm un termen pe care prostanul de rând nu îl pricepe. De exemplu "energie". (Ignorăm total că energia produsă de mitocondrii e obţinută oxidând subprodusele glucozei. Hrană, tăticule....) Apoi punem la un loc două cuvinte aproape aleatorii, unul din zona ştiinţei, unul din zona medicinei. Obţinem "curent de vindecare". (Ce voltaj are, vă rog frumos?)

Apoi dăm o explicaţie care să dea dureri de cap oricărui om care a priceput vreodată ce e curentul. Sau energia. Şi cu ocazia asta explicăm oamenilor că dacă nu se tratează e normal să îi doară. Apoi îi alegem pe cei cu sistem imunitar mai puternic sau care pur şi simplu au o baftă porcească şi le luăm o declaraţie. Periem afară referirile la tratamente alopate. Voila!

Ştirea despre vindecările lui minunate s-a răspândit în toată lumea. Din toate ţările veneau bolnavi, scrisori de rugăminţi şi oferte. Zeci de mii de căutători de ajutor se perindau spre locurile lui de activitate. Începea o revoluţie în medicină.

Asemănătoare cu revoluţia în medicină a lui Hahneman, oare?

Vindecările sunt înregistrate într-un număr mare după modelul anamnezei clinice. Grupul de specialitate medico-stiintific (MWF) în cadrul cercului de prieteni Bruno Groening, un for cuprinzând câteva mii de medici şi alte cadre sanitare care verifică relatările după conţinut şi - dacă este posibil -elaborează documentaţii cu comentarii medicale pe baza unor certificate medicale eliberate de medici independenţi.

Fiecare este liber să meargă pe lângă calea tămăduirii spirituale şi cea a tratamentelor medicale. Bruno Groening saluta la vremea lui o colaborare cu medicii- În cercul prietenilor lui Bruno Groening nu au loc conform pildei lui Bruno Groening nici consultaţii şi nici controale medicale sau tratamente.

Anamneză clinică - Totalitatea informatiilor pe care medicul le ia de la bolnav si insotitorii acestuia pentru a le utiliza in vederea stabilirii diagnosticului. Anamneza este prima etapa in cadrul examinarii clinice a bolnavului. (Prima, dragi medici, nu ultima, nu singura)

Adică avem noşte wacos de fitoterapeuţi şi homeopaţi care citesc relatările unor "martori" şi strigă în cor:" Minune!!"

Desigur, trebuie să se îndepărteze omul de sistemul medical corporatist alopat, Huooooo!

Avem bineînţeles şi o secţiune de Vindecări, care conţine un număr aproape impresionant de mărturii ale credincioşilor. (Şi, desigur, nici un studiu clinic) Şi aş vrea şi eu o listă cu medicii ăia, că pe nenea Matthias Kamp nu l-am găsit decât pe Facebook. Descopăr în altă secţiune componenţa grupului:

Pentru medici, naturopaţi şi alţi tămăduitori există grupul de specialitate medico-ştiinţific (MWF) şi comunităţile de medici.

Cât despre "documentaţiile medicale" de negăsit şi bazate pe relatările unor pacienţi imaginaţi sau plini de imaginaţie, permiteţi-mi să mă exprim muzical:

La la, la la very very muuuuuch....

Revenim:

După exemplul lui Bruno Groening în Cercul de prieteni nu se pun diagnosticuri, nu se fac terapii, nu se fac consultaţii şi nu se fac tratamente. De asemenea nu se prescriu şi nici nu sunt recomandate sau oferite medicamente. La fel de puţin sunt interzise vizitele medicale, luarea de medicamente, terapiile sau intervenţiile chirurgicale. După Groening, orice vindecare este un act milostiv al lui Dumenzeu. Ca urmare în Cercul de prieteni nu se promite vindecarea.

Asa, deci nu vă tratăm, nu vă interzicem vizitele la medic, medicamentele, dar dacă mergeţi, ori vă vindecaţi şi ne asumăm vindecarea, ori nu vă vindecaţi, şi asta înseamnă că nu aţi avut credinţă. Look into my eyes, there is no sickness! Şi vă lăsăm în mila Domnului. No guarantees. Nu promitem vindecarea. Doar interzicem tratamentul.

Măi, fiinţelor.....Râdem, glumim, dar există nişte limite. Nu ne jucăm cu sănătatea şi cu viaţa noastră şi a copiilor nostri. Dacă vă veţi uita la "mărturiile" de pe site veţi observa câteva migrene, ceva alergii, ceva gastrite, o remisie spontană. Câţi s-au vindecat fără să facă nimic? Câţi oare au murit aşteptând vindecarea? Acum 60 de ani se murea din te miri ce. Medicina a avansat, tratamentele s-au schimbat, speranţa de viaţă a crescut cu 10 ani, de la 68 la 78. 10 ani, in 60 de ani de dezvoltare şiinţifică. Iar până in 2050 ne aşteptăm să mai crescă cu 5 ani. Şi în vremea noastră, când trăim de 2 ori mai mult decât strămoşii noştri medievali, în vremea noastră, când avem acces la medici zi şi noapte, în vremea noastră, când marile boli se apropie de a fi înfrânte, în vremea noastră mergem la vraci care se laudă că folosesc metodele unor alchimişti din vechime. Vă recomand, ca de fiecare dată, să aruncaţi o privire aici.