duminică, 26 iunie 2011

FW: Mezelurile Groazei


Fw: MEZELURILE GROAZEI






Animalele sociale sunt nişte animale taaaare interesante. Ele tind să cam aibă grijă unele de altele şi să se avertizeze reciproc prin mesaje auditive şi vizuale când percep un pericol. Uneori chiar e un tigru în tufiş. Iar alte ori e o pierdere de energie, timp şi penaj colorat. Însă mai sunt si indivizi care stau locului, analizează semnalele şi tufişul iar apoi se invită reciproc la spectacolul de circ "Tigrul imaginar şi semnele sale". În cele ce urmează vom diseca un astfel de semnal pestriţ de averizare. Vocea mea (Freija) va fi o voce de un galben şofran iar vocea lui B va fi de un verde viu. (Disclaimer: înafară de verde şi şofran nu am adăugat nici o altă culoare, deşi câteva nuanţe foarte închise au fost schimbate pentru a le face lizibile pe acest decor. Dimensiunea caracterelor din textul original a fost redusă şi omogenizată pentru că nu îmi încăpea pe pagină şi îmi provoca vertigo.Culorile, dimensiunile şi spaţiile originale le găsiţi aici.)


Este bine macar sa stiti .......

Nu mai puteti spune ca n-ati stiut!
"Nu pot fi digerate de tubul digestiv, decât în zece ani. Efectul imediat este apariţia gastritelor şi a ulcerelor , dar şi a celei mai urâte forme de cancer - cel colonorectal( Apel la frică vechi de la facerea lumii: "Dacă mănânci asta, o să mori ! De cancer ! La FUND !!" ) ", spune Mencinicopschi. ( imediat, sau după zece ani ? )(imediat ŞI după zece ani.)


Secretele
industriei cărnii: chimicalele din salamuri (Interesant, mereu am crezut că salamul nu are chimicale, adică e antimaterie....)




Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera. ( De asemenea tubul digestiv nu poate digera anume coji de fructe, sâmburi de cireşe ori piese Lego. Totuşi le-a eliminat pe partea ailaltă în maxim 2 zile, nu 10 ani. Domnul doctor nu este familiarizat cu ideea de  "defecaţie"?) Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne .



Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea semipreparatelor româneşti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa , asta şi pentru că românii nu se arată preocupaţi de ce pun în farfurie.

(Aflăm pe această cale că românul e sărăntoc şi nu papă mezel ca nemţii iar asta e rău pentru că mezelul e nesănătos. A....stai, m-am încurcat. Recapitulăm. Deci media europeană e de 100 de grame. Unii au mezeluri mai bune decât noi, alţii mai slabe. Deci noi care mâncăm un sfert din cât se mânâncă in Europa avem probleme pentru că mezelul e n....nici aşa nu e bine....Uf......)

Slănină multă şi injecţii cu apă




În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare. După tranşare,
80% din carne se foloseşte pentru specialităţi (ioi, ce urât din partea lor.....), iar restul intră în producţia salamurilor, a cârnaţilor, parizerului şi a crenvurştilor. ( restul de 20%, deşi e tot carne, ar fi trebuit aruncat, pentru că... stai, de ce ? )





Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia (Soia asta e un fel de otravă de şobolani?) sau alte grăsimi hidrogenate (Ulei? Margarină?). Malaxarea se face într-un recipient mare de metal,(din exprimare, deduc că ar trebui să ma sperie faptul că recipientul e de metal... ) în care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul.(... şi ordinea în care se pun ingredientele ) Din saci de rafie (OMG, nu, rafie, FUGIIIIIŢI!!!1) se adaugă făina de soia , şi, potrivit fiecărui reţetar, se adaugă aditivi sintetici şi coloranţi . Omogenizarea se face în câteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne.( nu conţinea deja carne ? ) Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult decât compoziţia produsului .



De cealaltă parte,
produsele "premium" , ca pastrama, muşchiul sau cotletul , sunt injectate cu saramură şi fosfaţi , compuşii care reţin cea mai multă apă.( sarea şi fosfaţii sunt folosite doar pentru că reţin apa, nu pentru că ar ajuta în vreun fel la păstrarea cărnii. Sărarea cărnii pentru a o conserva trebuie să fie vreun mit - vechi de mii de ani, folosit de o grămadă de popoare, verificat şi răs-verificat... dar totuşi mit. Aşa ne zice doctorul Mencinicopschi. )



Injectarea se face cu o maşină specială cu ac
(Mă sperie maşinile specializate, sunt evil, scrie şi în biblie!), iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă.( "cu saramură", parcă zicea; fireşte, datorită vidării, consumatorul nu îşi va da seama ca mâncarea este sărată. ) Saramura , care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul . (Desigur, pentru a da în diabet trebuie să consumi suficientă saramură încât să reconstitui o staţiune ca Ocna Sibiului)



E-urile sunt importate şi, în cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţiunite prin deshidratare.
( mai devreme, adăugarea de apă era ceva groaznic; acum şi deshidratarea e pe lista de "ticăloşii" comise de nemernicii ăştia ? lăsând gluma la o parte, cineva ar trebui să-i spuna acestui specialist în nutriţie că aditivii şi condimentele nu sunt chiar sinonime. ) (Nu era Menci ăsta individul ăla panicat că lumea nu va mai avea acces la ceapă şi usturoi, adevăratele medicamente? Acum dacă le punem în mâncare sunt "aditivi" , deci toxice?)



Departe de "mâncatul sănătos"




Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din magazine, mai puţin cele "eco", sunt pline de chimicale.
("chimicale" = "substanţe chimice". Nu sunt surprins că produsele, orice produse, c-o fi carne, mobilă sau cărămizi, sunt făcute din atomi. Dar să-nţeleg că produsele "eco" sunt făcute din altceva decat materia obişnuită, din altceva decât din elementele din tabelul periodic ? sunt făcute din neutrino, fotoni, radiaţie Beta ... sau poate gânduri fericite ?) (Bună ziua, antimateria e proaspătă azi? Ieri părea cam ofilită....Aş vrea 8 felii, dar mai grosuţe că vreau să le fac pane. Ar merge bine cu o salată de fotoni......)



Cel mai mult, însă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame (Are dreptate, am auzit de oameni care au făcut obstrucţie gastrică de la consumul excesiv de reclame. Bine, de fapt putea fi tipărit orice pe hârtiile alea....): " Mezelurile şi sănătatea n-au nimic în comun . Copiii n-ar trebui să consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul celor mici".
( copiii sunt hipnotizaţi de reclamele la ciocolată sau Bonibon. Aştept să văd prin vreo carmangerie un ţânc de trei ani care urlă că "vlea câlnaţi !". Aş putea cere un exemplu de reclamă "agresivă" la mezeluri, adresată copiilor ? )







Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate componentele reţetei, producătorii din România se feresc să dezvăluie cantităţile adevărate de carne dintr-un produs.
( aici nu mi-e prea limpede: ce înseamnă "a sili pe cineva să facă ceva ce nu face" ? dacă îl obligi, nu înseamnă ca deja O FACE ? )



Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă sare şi multă apă.
( Mi se pare normal ca ingredientul "carne de ____" să fie scris doar o dată, chiar daca ar fi 99% din produs. Ar fi ridicola o etichetă pe care să scrie "1% carne şi încă 1% carne şi încă 1% carne".... pana la 30, 50 sau 80% ) (Am făcut ieri o friptură. Am pus carne, sare, piper, oregano, curry, ulei de măsline, un pic de apă, usturoi, ceapă, vin....10 ingrediente, doar unul e carne. Oare era friptură sau era în proporţie de 10% friptură?)



Medicii spun
[citation needed] că efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. În schimb, pe timp îndelungat, efectele sunt dezastruoase.( de pildă ? ) "Românii s-au obişnuit să cumpere apă la la preţ de carne . În ultima vreme, au apărut tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe care producătorii au început să-i folosească intens. ( Dar tot acelaşi doctor Menci urla şi ne avertiza şi de pericolul înfiorător prezentat de setul de legi care să reglementeze folosirea aditivilor, pretinzând că ar fi ceva destinat să împiedice vânzarea usturoiului şi-a păducelului. )Dintre cei mai periculoşi sunt fosfaţii , care, în exces, împiedică fixarea calciului în oase . Imaginaţi-vă ce înseamnă asta pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi.






( Ce-ar fi fost un spam de genul, fără măcar un urlet disperat de "Think about the children !!!!11"?)


SCUMP. 80% din carnea tranşată merge pentru specialităţi, ca pastrama şi cotletul ( ...ok... şi asta ce legatură are cu orice altceva de până acum ? )



Etichetele fără valoare
( Acuzaţie gravă; are şi nişte dovezi, sau doar apel la autoritate proprie ? )





Specialistul în sănătate alimentară atrage atenţia că potenţiatorii de aromă, care se regăsesc chiar şi în specialităţile mai scumpe din carne, provoacă un apetit ridicat şi dau de pendenţă: "
Glutamatul monosodic dă un gust foarte bun. Stimulează pofta şi te face să mănânci încontinuu . Efectul nu-i imediat, dar mâncând şi mâncând, duce la obezitate ".( Ei, da ! ar trebui să îmbibe carnea cu metilmercaptan sau cadaverină, ca să nu o mai mănânce nimeni ! Da, există oameni care nu se pot opri din mâncat - dacă n-ar avea carne s-ar îndopa cu macaroane, cartofi sau pâine de casă şi s-ar face de 200 kile, dar important e că acum-acum se-mbuibă cu salam, deci e vina producătorilor de mezeluri ! ) (Eu las aici un beacon: ***)



Din lista lungă de compuşi chimici alimentari, coloranţii sunt bombe
( adica ? ) pentru organism. " Roşul carmin se extrage dintr-o insectă. ( Dacă ar fi sintetizat în laborator, ar fi "chimicală ! sintetic ! otravă !"; dacă e extras din produse naturale, e distorsionat pană la "vă bagă goange în mâncare !" ) În procesul chimic de extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase şi riscul cel mai mare îl reprezintă Alzhaimerul", explică Gheorghe Mencinicopschi. ( Cât carmin ar trebui să consum ca să aibă acest efect ? şi cate kile de salam ar trebui să mănânc ca să ajung la cantitatea respectivă de carmin ? ) (Probabil că o găleată de carmin pe zi. Oamenii de ştiinţă adevăraţi au declarat carminul sigur. Dar pe internet găsesc tot cuci care urlă că provoacă ceva boli ascunse. Bine ascunse.)

Aspectul de "delicios" al mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de soia sau de amidonul de cartofi , care au chiar 40% din compoziţia unui parizer ieftin sau a unui salam.
( credeam că "delicios" este un atribut foarte subiectiv, dependent de persoană şi dispoziţie. Aflu că de fapt este faină de soia sau amidon. )





"Soia în stare pură, nemodificată genetic,
(oooh, yeah ! OMG-urile ! despre ele s-ar putea vorbi/scrie o gramadă, dar oricum, de la LUCA încoace, cam orice organism a trăit vreodată a fost ceva cu modificări genetice faţă de părinţi. Pentru "soia nemodificată genetic" ar trebui aleasa O plantă anume, după care planta aia să fie clonată cu grijă, ca să menţina codul genetic ales. Dar şi clonele ar fi modificate genetic faţă de alte plante de soia. ) a ajuns să fie cel mai sănătos ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce căuta într-un produs din carne.(Pentru că?) Pentru că nu vor să fie scrupuloşi, producătorii promit să-l treacă pe lista ingredientelor", spune Mencinicopschi. ( "promit", sau "omit" ? parcă zicea mai devreme că "au fost siliţi de lege" să treacă toate ingredientele. Doar nu s-o autocontrazice, doctor Menci ? )



AMENINŢĂRI
(în afară de sperietorile doctorului Menci, încă n-am văzut ameninţări serioase )

Bolile care ne urmăresc




Fosfaţii din mezeluri împiedică fixarea calciului în oase. Afectează creşterea copiilor, iar în 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoză
.(20 de ani de la ce ? sau de azi în 20 ani, orice femeie care a gustat fie doar şi-o bucăţică de parizer va fi lovită de osteoporoză ?) Bărbaţii vor scădea la bătrâneţe mai repede în înălţime şi, în multe cazuri, vor fi obezi.. ( ei au scapat mai uşor, la ei e doar "în multe cazuri", nu-i certitudine, precum osteoporoza femeilor )

Semipreparatele mai conţin gume de omogenizare, care, pe lângă faptul că reţin apă, au rolul de a omogeniza. ( "gumele de omogenizare au rolul de a omogeniza" - wow, câtă profunzime ! )







44% CARNE




Cârnaţi Cabanos




Conţine:
carne de porc inferoară - cu slănină şi şorici - 44%, carne de vită - 16%, faină de soia - 40%. ( parcă soia era "cel mai sănătos", acum e scoasă în evidenţă ca şi cum ar fi sodă caustică ) Se adaugă usturoi, condiment universal, coriandru şi agent de afumare. Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic)(Bestiile astea bagă vitamina C în mâncare!!!!!!), potenţiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoacă apetit mare şi dependenţă), zaharuri - dextroză, lactoză(Dinaia din lapte. Monstruos!!!!!), colorant natural: carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.



Pentru omogenizare se mai folosesc grăsimile vegetale
(Gen ulei de floarea soarelui sau de măsline...) . Se ambalează în intestine subţiri de oaie. Se lasă la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvântarea se face într-o cameră frigorifică, timp de 2-3 ore.







60% CARNE


Cârnaţi de porc Conţine:
carne de porc 60%, cu slănină şi şorici, proteină vegetală din soia nemodificată genetic, (aia e d-aia bună, clonată, nu ? ) apă 20%, sare, condimente şi arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu şi potasiu), antioxidanţi (acid ascorbic (iarăşi vitamina C.....), izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenţiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoză, dextroză), colorant natural - carmin, conservanţi: nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu .



Nitritul de sodiu previne creşterea bacteriei ce cauzează botulismul,
( e foarte recomandabil să eviţi dezvoltarea de Clostridium pe mâncare. Nu de alta, dar toxina botulinică e a naibii de periculoasă. Între toxina botulinică şi nitrit de sodiu, cred că aleg nitritul. O zecime de miligram de nitrit nu e letal. ) măreşte timpul de valabilitate al produsului, stabilizează culoarea roşie a cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică.



60% CARNE




Cotlet de porc Conţine:
cotlet de porc, un strat de slănină de 0,5-1 centimetri. Carnea, tăiată şuviţe, se injectează cu saramură 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o maşină specială cu ac. Se pune apoi într-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper şi coriandru, unde se lasă timp de mai multe ore. În sos se mai adaugă antioxidanţi, potenţiatori de gust. (Ioi...mi s-a făcut poftă....pauză de atac la frigider.....)



Se lasă şase zile la rece, apoi se afumă industrial.. 14 porţii de mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul apariţiei unei forme de boală pulmonară obstructivă cronică , care este foarte gravă.
( chiar aş vrea să văd studiile de unde a fost scoase cifrele astea; da, stim cu toţii că un mesaj spam nu ar minţi, da' totuşi, există şi studii de unde se citează, sau doar se inventeaza cifre şi ameninţări ?) (Oh, nu îţi fă griji.....73% din procentajele astea sunt inventate pe loc....)



Afecţiunea reprezintă una dintre primele cinci cauze de deces în Vest. Se manifestă prin scăderea capacităţii organismului de a menţine o concentraţie normală de oxigen în sânge.




62% CARNE




Lebărwurst



Conţine:
carnea capului de porc în proporţie de 62%, slănină tare 7%, organe - inimă, rinichi, splină 15%, ficat 16%. Se adaugă supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare. În malaxor se adaugă aditivii - colorantul alimentar - carmin, antioxidanţi, amidon de cartofi. (62+7+15+16=100; condimentele, aditivii şi ceapa unde sunt ? )





Compoziţia se ambalează în membrane sintetice şi se fierbe la 75 de grade C.



Un lebărwurst "tradiţional" trebuie să conţină mai puţin de şase grame de sare la 100 de grame de produs (din cifrele de mai sus, conţine 0,0 grame ) şi, în principiu, să aibă cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate să nu depăşească zece zile.
(Poate îmi explicaţi careva care e panica cu "sintetic". Adică e preferabil să fie extraşi mecanic din natură, procedeu scump, imperfect şi care lasă tot felul de deşeuri sau să se sintetizeze în condiţii perfect controlate şi standardizate un produs pur? Nu vă aud miorlăind că nu se face aspirina din coajă de salcie, ci e sintetizată. Dar urlaţi că vitamina C e sintetizată şi nu stoarsă din grepfruit? "Sintetic" nu e egal cu "rău" ci cu "preparat".)



Un produs mai puţin conservat îşi schimbă culoarea la deschiderea ambalajului.




80% SLĂNINĂ‚ ŞI ŞORICI




Parizer de porc



Conţine:
80% slănină şi şorici de porc, 10% carne de

pasăre dezosată mecanic (în care intră oase măcinate),
faină de soia, (iarăşi e scoasă în evidenţă soia - parcă era bună ) , proteină vegetală, amidon, condimente - sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potenţiatori de gust, coloranţi (carmin).



După amestecare, compoziţia se fierbe timp de 20 de minute în apă, la 75 de grade C. Din cauza amidonului şi a fibrelor din soia, conferă starea de saţietate.
(Beacon moment:*** Mai înainte domnul doctor perora în voie că mezelurile îţi fac poftă de mâncare, lucru cu care eu personal nu rezonez. Dar acum spune că îţi dau stare de saţietate. Deacord. Asta înseamnă că tot scandalul anterior legat de "mezel=obezitate" a fost minciună sau că personajul de faţă suferă de multiplă personalitate şi nu se poate înţelege cu el însuşi?)

În schimb, este greu de digerat. Carnea dezosată mecanic este pasta rezultată din dezosarea carcaselor de pasăre, care este prelucrată cu
utilaje ( prelucrată cu UTILAJE ??? )
(UTILAJE?!?! THE HORROR!!!1) speciale.. Această pastă poate conţine şi resturi de piele, chiar şi oase.



60% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI




Salam de vară



Conţine:
60% slănină şi şorici, 17% carne de calitate inferioară - adică ceea ce se poate prelucra din picioare, gât - mix de condimente - sare, boia, piper sau extract de condimente - aditivi care imită gusturile condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant - carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriţi, nitraţi, pastă de usturoi, zahăr.
(În sfârşit un produs care nu ajunge la 110 % când aduni ingredientele....)

Toate acestea se amestecă în malaxoare, apoi se ambalează în membrane artificiale (de plastic), se zvântă şi se afumă industrial într-o cameră unde, teoretic, ar trebui să stea cel puţin patru-cinci zile.



În alte cazuri, se adaugă agent de afumare.






40% SARAMURĂ




Pastramă



Conţine:
carne dezosată de la pulpă, spată şi muşchiul de pe spate.



Se taie în şuviţe, se sărează, după care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapă şi de usturoi, antioxidanţi, coloranţi, agenţi de afumare şi potenţiatori de gust.



Carnea stă în sos timp de trei până la cinci zile, apoi se scoate şi se leagă cu sfoară. Se injectează cu o soluţie de saramură de 20-40%, apoi se ambalează în pungi de plastic, în vid.




Afumarea se face cu fum lichid, care conţine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate.
(o exprimare foarte plastică - aproape poţi vedea salamul şi cârnaţii cum sunt scufundate în butoaie cu inscripţia "otrava !" şi capul de mort desenat pe ele, pline de substanţe cancerigene pure, şi lucind verzui, după care, încă mustind, ne sunt puse în farfurie; eventual cu un cleşte, sau cu mănuşi de protecţie. DAR. Putem vedea vreun studiu care să ne zica ce cantităţi de PAH se găsesc într-un kilogram de cârnaţi, de pildă ? Grame, miligrame ? zecimi de gram ? Studii serioase, făcute de oameni de ştiintă adevăraţi, au arătat că afumarea "clasică" lasă în produsul final mai mult PAH decât cele tratate cu fum lichid. Asta pentru că fumul lichid trece şi prin nişte etape de filtrare şi curăţare. Şi indiferent de proces, cantităţile de PAH sunt de ordinul câtorva zeci de milionimi de gram la un kilogram de produs. )



70% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI




Şuncă de porc




Proporţiile de carne diferă în funcţie de reţetă.. Şunca ţărănească conţine: 70% carne procesată mecanic (are în compoziţie slănină, urme de oase, şorici) - proteine din soia, toată gama de antioxidanţi, colorant - carmin.



Carnea se injectează cu o soluţie de saramură, apoi trece în malaxoare de trei ori..



Prima malaxare se face la o oră după injectarea cu saramură, a doua la 24 de ore după depozitarea la frig şi încă o dată la 48 de ore după maturare.



Apoi, compoziţia se pune în forme metalice care se ţin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. După răcire, formele se ambalează în pungi de plastic, în vid




( toate detaliile acestea, cum se malaxează, cum se ambalează fiecare produs... nimic de zis, sunt foarte interesante, dar ce relevanţă au ? Faptul că pastrama stă în sos între 3 si 5 zile, sau că şunca se tratează termic la 75ºC, e chiar aşa de infiorător încât sa taie cuiva apetitul ?) (Da, pe mine m-a speriat faptul că sacii în care e depozitată făina de soia sunt de rafie şi nu de plastic. De asemenea ideea că aş putea mânca grăsimi vegetale şi vitamina C m-a aruncat într-o neagră depresie. Mail-ul e construit aşa încât bătăile de aripi pestriţe să îţi ia ochii, Informaţiile sunt multe şi inutile, sau utile doar dacă ai nevoie de o reţetă pentru cârnaţi tradiţionali......
Mencinicopschi e doar un trist personaj caragialesc, un Gheorghe care strigă "lupii!!!" de fiecare dată când apucă pentru a-şi face un renume în media. De fiecare dată dovedeşte o neştiinţă soră cu reavoinţa, de fiecare dată o dă în conspiraţii iudeo-masono-reptiliene. Iar adepţii lui trimit mail-uri papagal care ne "avertizează" despre E-uri frecvente, cum ar fi vitamina C, despre "conspiraţii ale muşeţelului", despre "chimicale" şi "aditivi".)

Asta a fost. Penele s-au scuturat, s-a strigat, s-au rotit cozile. Concluzia? Cine n-are tigru îşi face.....





15 comentarii:

  1. Merci pentru portia de haz. Contradictiile sunt foarte misto, cu soia, satietatea/nesatulimea si Codex bad, Codex good :P
    Dar daca ati abordat subiectul si va pricepeti, poate ma lamuriti cu ceva.
    Presupun ca unele chimicale ar fi nocive dar sunt in cantitati atat de mici incat nu afecteaza.
    Dar daca mananci mai multe produse care impreuna ar putea depasi doza zilnica dintr-un element si pe langa asta fiind mai multe elemente care se repeta in acele produse?
    Ce parere aveti despre iaurturi care au o cantitate semnificativa de amidon in ele, nu ca mi-e frica de amidon, dar de ce sa fie atata amidon in iaurt?
    Si inca o curiozitate - de exemplu intr-un produs cu continut mare de carne, inteleg ca sunt necesari anumiti conservanti, etc, dar de ce potentiator de aroma? Nu are suficienta aroma carnea? Mai ales daca e si afumata.
    Si pana la urma margarina aia (grasime hidrogenata) care mai nou e interstitiata, e ok sau ba?
    Acum, radem, glumim dar oricat de imbecil ar fi Menci care se da specialist, nu putem totusi considera ca toata mancarea din comert e sanatoasa, nu? Sau ar fi mai corect spus ca nici una nu e nociva decat eventual daca e consumata in cantitari semnificative? Dar daca ne raportam la cat e de hranitoare/sa contina anumite elemente necesare organismului, mancarea industriala le contine in aceeasi masura?

    Sincer, am fost atat de bombardata ani de zile de tot felul de informatii ca nu mai stiu care-i buna sau nu. In cele din urma am renuntat la a-mi face face prea multe probleme in legatura cu mancarea, mai mult pentru copil m-am gandit.

    Sorry pentru mesajul lung, evident nu-i musai sa stiti raspunsurile dar parca B are ceva pregatire intr-un domeniu adiacent...

    RăspundețiȘtergere
  2. Intr-adevar, daca mananci mai multe produse care impreuna ar putea depasi doza, vei avea probleme. Dar daca reusesti performanta de-a manca TOATE acele produse, problema vine din alta parte. Daca consumi zilnic doua kile de carnati, un salam intreg, cateva pungi de bomboane, si altele, si multe altele pe langa, faptul ca acumulezi prea multe grame de carmin sau de glutamat monosodic este ceva minor pe langa faptul ca probabil te-ndrepti vertiginos spre greutatea de 260 kile.
    Fiecare din substantele folosite e testata, si daca se determina ca vreuna din ele produce efecte negative ( asta in cantitati mai mari decat cele pe care un om normal le-ar putea consuma ), fie nu e aprobata, fie, in alte cazuri, se pune un avertisment pe eticheta: "contine X ! daca sunteti alergic la X, NU consumati !"
    Nefiind consumator de iaurturi, n-am nici o parere despre prezenta amidonului ( adica faina ) in iaurt. "Conform reglementarilor internationale prevazute in Codex Alimentarius, amidonul este acceptat in proportie de pana la 1 la suta la iaurturi".
    "Nu are suficienta aroma carnea? Mai ales daca e si afumata"
    Tu nu adaugi o gramada de condimente pe langa friptura ? Nu, carnea in sine nu are aroma chiar asa de puternica.
    Doctorul Menci pare a considera otrava pura toata mancarea din comert, sau toata mancarea, mai putin cea "eco"/"bio"/alte etichete care nu prea semnifica mare lucru.
    "nici una nu e nociva decat eventual daca e consumata in cantitari semnificative"
    In cazul asta, nocivitatea vine mai mult din cantitatea in sine.
    Daca te raportezi la valoarea nutritiva, e alta poveste. Aici gasesti o multime de produse care nu contin decat gust si eventual calorii. Dar tine de fiecare daca sa se alimenteze exclusiv pe chipsuri.

    Iata inca un pacat pentru doctorul Menci si cei de genul: imprastie informatii partial adevarate in stanga si-n dreapta, de lasa oamenii fie ingroziti de bau-baul din farfurii, fie derutati de nu mai stiu ce e adevarat si ce nu.

    RăspundețiȘtergere
  3. Din cate stiu eu exista o doza zilnica din substanta X care nu trebuie depasita. Totodata exista o doza anume din substanta x/ 100 de grame sau pe kg, etc, de produs. Exemplu: substanta x ai voie 10 g pe zi. Doza admisa pentru un iaurt=5g de substanta. Deci daca mananci 3 iaurturi ai depasit doza.
    Sa inteleg ca dozele din produse sunt de asa natura stabilite incat sa nu depasesti doza admisa/om/zi in conditiile unei alimentatii normale cantitativ in sensul ca intr-un iaurt ar fi admis doar 0,01g si deci 3 iaurturi ar fi 0,003 si daca mai mananci alt produs care contine substanta x = 0,2 ajungi la 0,23 si mai ai sa te indopi bine, merci pana la 10g si nici un produs nu are voie sa aibe substanta x,y,z atat de mare incat sa depasesti usor doza combinand alimente de la diferiti producatori.
    Teoretic asta se poate afla pe teren. Iei doza zilnica admisa din x, cauti produse diverse cu eticheta cu informatii complete, iei subst. x si vezi daca se aduna sa depasesti doza admisa/om si sa poti si sa le consumi pe toate/zi :)
    Nu ai zis nimic de margarina - grasimi hidrogenate si mai nou interstitiate... este posibil nociva, este un aliment gol dpdv nutritiv sau bun?
    Nu-mi plac cipsurile, au atata gust ca au gust rau, cred ca au exagerat cu m.glutamat :)

    Asta e partea proasta cu era informatiei. Mai demult oamenii aveau informatie putina, buna, rea, atat aveau. Acum avem o gramada de informatii si de cele mai multe ori informatia buna e ascunsa sub o mare de informatie gresita. Sunt curioasa ce ii iese lui Menci de aici, are o ferma eco/bio sau doar faptul ca isi vinde cartea mizand pe valul acesta isterico-culinar.

    RăspundețiȘtergere
  4. Da, am sarit peste margarina si grasimile hidrogenate: este mai nociva decat grasimile nesaturate. Oricum, o alimentatie bogata in grasimi, fie ele saturate sau nu, nu este benefica - nu cred ca e necesar un Doctor Menci ca sa-ti spuna asta.
    Ar fi un experiment interesant - ia cateva substante din lista de E-uri, eventual alege-i pe cei mai "toxici", cu doza maxima admisa cat mai mica, vezi cam care e doza respectiva, si verifica cateva produse sa vezi cam cat din fiecare "otrava" e in fiecare. Daca faci asta, chiar te rog sa impartasesti rezultatele si-aici :)

    De ce ar fi bine sa ai putina informatie ? tu ai zis-o, "buna, REA, atat aveau" - ce faci daca ai doar informatii rele ?
    Acum informatiile corecte exista si-ti sunt la indemana, trebuie doar sa stii sa le cauti. Nu e "partea proasta", e "partea grea", sa cauti si sa verifici, nu doar sa iei de bun ce ti se da.

    RăspundețiȘtergere
  5. Da, teortic poti gasi informatiile bune dar pentru asta trebuie sa ai alte informatii bune cu care sa judeci. Majoritatea nu le au.
    Cu margarina, pe mine ma mira ca este hidrogenata (deci nu e clar saturata sau nu) si contine omega 3 care am inteles ca e buna. Deci bagi hidrogenata ca sa iei omega 3. Mi se pare contradictoriu. De aceea spuneam, nu ca ma indop eu cu grasimi (cel putin nu in cunostina de cauza, lol). Stiu ca cele nesaturate sau polinesaturate sunt mai bune dar nu cunosc chimia/biologia din spatele afirmatiei.
    Cat despre E-uri, ar merita un mic experiment, dar probabil ca cele mai toxice nu sunt atat de comune sa le gases usol la alimentara. Voi alege cateva si voi face un calcul cand am timp, de curiozitate :P

    RăspundețiȘtergere
  6. Pe lista aia de E-uri ai si Vitamina C (E300) Vitamina B2 (E101)– alpha-carotene,beta-carotene, gamma-carotene (E160)Acid acetic (otet E260), acid lactic (E270, ala de care ai nevoie ca sa nu faci febra musculara), acid citric (E330, dinasta gasestimult mai mult intr-o portocala decat intr-un raft de carnati). Deci nu pleca cu ideea de a nu avea E-uri in mancare, majoritatea sunt neutre, unele sunt foarte necesare si doar cateva pot, daca mananci ca o vita, sa iti cauzeze. De exemplu cel mai intalnit indulcitor pentru sucurile fara zahar si gume de mestecat , aspartamul E951, e de asemenea si un laxativ foarte bun......

    RăspundețiȘtergere
  7. Freija, stiu de vitamina C &co. ca sunt ok doar ca au cod :)) nu am cautat sa nu am E-uri in mancare, oricum ar insemna sa nu mai iei nimic de la magazin. Apropos de acidu citric, se tot leaga astia de el ca e rau si ca ce cauta in salam or something si ca numele ar fi inselator ca de fapt nu e din citrice ci e "evil".
    Eu eram curioasa ca daca combini cateva alimente care sa contina toate aceeasi substanta (E) in cantitati mai mari, daca impreuna, fara sa mamanci ca o vita, poti depasi limita. Era o curiozitate testabila care sa sprijine sau nu anumite afirmatii ale unora sau altora.

    RăspundețiȘtergere
  8. Pai de ce sa amesteci alimentul A, care are are, sa zicem, 1,2% E 123 si alimentul B, cu 1,0% E123 ? asa, iese mai putin E 123 ( exemplu fictiv, nu stiu exact ce-i E-ul ala anume - nu ca ar conta ).
    Fa altfel: calculeaza cate grame de mancare consumi pe zi per total, si apoi vezi daca ai consuma exclusiv ala care are cea mai multa, reusesti sa depasesti limita ?
    Si de ce "era" o curiozitate ? ce te opreste sa iei un cantar si sa faci un "studiu" rapid ?
    Ar fi interesant sa vezi cat mananca fiecare din membrii familiei intr-o saptamana ( da, n-o sa le convina sa-i fugaresti cu cantarul, dar explica-le ca e un sacrificiu pe care-l pot face pentru stiinta ).
    Restul e simplu, necesita doar cateva cautari pe net, sa alegi cateva E-uri, si o vizita prin vreun magazin, sa vezi cat din fiecare E este in cateva alimente.
    "se tot leaga astia de el ca e rau si ca ce cauta in salam or something si ca numele ar fi inselator ca de fapt nu e din citrice ci e "evil"."
    Da, dar tu deja stii suficient incat sa-i poti provoca sa iti spuna cum ar putea deosebi ei o portie de acid citric extras din cele mai "bio", "eco" portocale, folosind doar metode "naturale" precum talpa de ţăran, comparand-o cu o portie de acid citric facut prin magie neagra si incantatii diavolesti...pardon, sinteza in laborator.

    RăspundețiȘtergere
  9. Nu e o contradictie intre curiozitate si experiment, al doilea deriva din prima. Eu doar nu stiu care este raportul dintre limita impusa producatorilor pe produs si cantitatea admisa/zi/persoana. Teoretic ar trebui ca prima sa fie foarte mica tocmai ca nici unul mai mancacios sa n-o depaseasca si nici unul care mananca normal sa n-o atinga. Doar pt ca e voie x grame nu inseamna ca e musai sa le consumi.

    RăspundețiȘtergere
  10. "Eu doar nu stiu care este raportul dintre limita impusa producatorilor pe produs si cantitatea admisa/zi/persoana."
    Tocmai aia o determini prin experimentul pe care ti l-am descris mai sus.
    Si nimeni n-a zis ca "e musai sa consumi X grame". Propuneam sa analizezi cazul cel mai rau, al omului normal care mananca cat de mult poate dintr-un produs ticsit de E***, sa vezi daca reuseste, fizic, sa adune suficient E***. Daca persoana ipotetica care mananca intr-o singura zi numai si numai produsul X care contine o doza mare din E***, cel cel mai "toxic", si nu reuseste nici asa sa acumuleze o doza suficient de serioasa, atunci se cheama ca un om normal care mananca echilibrat cu atat mai putin va avea sanse sa ajunga sa depaseasca doza.

    RăspundețiȘtergere
  11. Yep!
    Si nimeni n-a zis ca "e musai sa consumi X grame"
    Nimeni in afara de mine :) nici n-am sugerat altceva. Era vorba de ideea cf careia si daca ai voie 10 g. pe zi nu inseamna ca producatorii ar trebui sa abuzeze de asta si nici tu ca si consumator nu ar trebui sa te consolezi cu ideea ca "am voie 10 g. deci mai mere un salam" :))
    Astazi sunt putin hangover si n-am chef de calcule dar cu proxima ocazie...

    RăspundețiȘtergere
  12. Again, esti invitata mea sa calculezi cate kile de iaurt si carnat trebuie sa mananci pana ajungi la X grame.
    De fapt, cred ca deja ar trebui sa iti cer sa demonstrezi ca se intampla scenariul pe care-l descrii, ca ar fi cineva care isi face asemenea calcule, ca "daca doza maxima permisa din E*** e 10 grame pe zi, ia hai sa pun fix 10 grame in salam !". Adica ca se abuzeaza.
    Cred ca am exprimat pozitia mea destul de limpede: e imposibil fizic sa ajungi la doza maxima permisa pur si simplu mancand alimente, daca nu esti un mega-mancau care consuma 10 kile pe zi.

    RăspundețiȘtergere
  13. ca "daca doza maxima permisa din E*** e 10 grame pe zi, ia hai sa pun fix 10 grame in salam !". Adica ca se abuzeaza.
    N-am spus asta, sa puna fix 10, fix maxim. Am spus ca sa puna de ex.5 si consumatorul sa spuna eh, e numa 5, mai mere 5.

    De fapt, cred ca deja ar trebui sa iti cer sa demonstrezi ca se intampla scenariul pe care-l descrii,
    Deja? De ce deja? Era o ipoteza, n-am acuzat pe nimeni.

    Cred ca am exprimat pozitia mea destul de limpede: e imposibil fizic sa ajungi la doza maxima
    De fapt, singurul care face afirmatii cu certitudine esti tu. Cu alte ocazii mi-ai cerut sa demonstrez lucruri mai banale de atat (nu presupune in care, s-ar putea sa n-o nimeresti).

    Asta asa... ca vad ca ai o atitudine neplacuta chiar si cand nu e cazul. Te-am deranjat cumva? Ultimul meu comentariu nu cerea un raspuns.

    RăspundețiȘtergere
  14. Mencinicopsci asta e unul din personajele care pe mine mă enervează foarte tare. Face lucruri banale să sune de parcă ar fi povești din criptă, face apel la greu la eroarea naturalistă și oferă foarte multe informații incorecte, toate pentru a-și umfla buzunarele.

    RăspundețiȘtergere
  15. Minciunucipschi are si altele, mai din cripta decat asta cu mezelurile......si oile il cred, cu un Beee vesel pe buze.

    RăspundețiȘtergere