marți, 18 octombrie 2011

Intoleranţa

Toleranţă (lat.: tolerare = a suporta) este un termen social, etic şi religios aplicabil unei colectivităţi sau individ, care defineşte respectul libertăţii altuia, al modului său de gândire şi de comportare, precum şi al opiniilor sale de orice natură (politice, religioase etc.).

Am fost întrebată de numeroase (suficiente) ori de ce mă preocupă prostia, de ce postez articole despre extremism religios, înşelătorii, abuzuri. E timpul să mă confesez.
Sunt intolerantă.

Lista lucrurilor pe care nu le tolerez e lungă şi e încă în lucru. Pe zi ce trece devin din ce în ce mai puţin tolerantă la prostie, la minciună, la ridicolul sălbăticiei. Sunt intolerantă cu rasismul, cu bigotismul, cu ipocrizia, cu iraţiunea, cu misoginismul, misandria şi cu violenţa domestică sau nu. Am alergie la incultură, la indolenţă, la nesimţire, la corupţie şi la credulitate.

Ce este toleranţa? Poate doar un termen prost înţeles. Primul link deschis, (după prietena mea Wiki) a fost un "referate.ro", unde am găsit următoarea cugetare deosebit de adâncă:


Lipsa tolerantei este egoism iar egoismul este sursa tuturor relelor din lume.
Nu ca nu pot fi de-acord, dar, să fi fost elevul meu m-aş fi îngropat de ruşine. Obiceiul religios al anumitor triburi este să taie bucăţi din organele genitale ale copiilor cu un ciob, o piatră ascuţită sau o lamă. Uneori fetiţelor li se coase vaginul însăngerat ca să se vindece închis. Uneori complicaţiile la venirea ciclului le omoară. A interzice o asemenea practică e lipsă de toleranţă.
În anume societăţi patriarhale femeia este considerată subordonata bărbatului. El are voie să o bată pentru că "eh, aşa sunt bărbaţii", nu îi permite să iasă din casă decât îmbrăcată în cort şi dacă are chef să o ardă cu acid pe faţă pentru că s-a certat cu tata-socru e ceva normal. A interzice o asemenea practică e lipsă de toleranţă.
În alte societăţi patriarhale membrii societăţii sunt obligaţi să plătească taxe pentru a construi temple foarte costisitoare, de care se va folosi o minoritate deja bogată, în ciuda lipsei unui sistem de sănătate, cu şcoli căzând peste elevi şi cu o infrastructură aproape inexistentă. Cei care comentează sunt intoleranţi.
Intoleranţi sunt şi cei care spun că discriminarea pozitivă a unei minorităţi e discriminarea majorităţii.

Intoleranţii sunt toţi cei care refuză să îşi îngroape capul în pământul reavăn al indolenţei.

Din nou. De ce postez articole care vă strică ziua? De ce vă zgândăr cu idei neplăcute? De ce mă supradozez cu homeopate? De ce umplu internetul de mesaje antiteiste? De ce am grijă să vă anunţ de fiecare dată când nişte părinţi vegani îşi înfometează copilul până la moarte? Pentru că vă vreau intoleranţi. Vă vreau zbărliţi la cei care distrug lumea asta care oricum nu e în cea mai bună formă. Vreau să vă văd ridicând vocea în faţa lucrurilor intolerabile. Şi vă vreau informaţi. Pentru că un om care refuză să vadă lumea din jurul lui e ca un iepure cu vată în urechi dormind într-o pădure plină de vulpi: mai devreme sau mai târziu lucrurile pe care refuzi să le percepi vor veni să te muşte de gât.




5 comentarii:

  1. Sunt un om tolerant, dar nu fata de lucrurile numite de tine. Fata de acestea sunt intolerant, iar asta este singura atitudine demna de un om care se considera civilizat!

    RăspundețiȘtergere
  2. Specie de tampiti care cred ca "minimalizeaza suferinta" animalelor sitraiesc sanatos daca refuza orice produs de origine animala, inclusiv oua, lapte si miere. Mancarea e in general cruda. Genul asta de oameni isi hranesc animalele si copiii exclusiv vegetarian, ceea ce duce la o moarte lenta si chinuitoare. Nici nu stiu cati retardati si-au bagat in spital sau si-au omorat nou-nascutul pentru ca au vrut sa il hraneasca "sanatos", adica fara lapte si carne.

    RăspundețiȘtergere