luni, 27 mai 2013

Lumea mea

Am lansat o provocare pe Facebook și cred că ar fi corect să răspund și eu la ea, daca tot le cer altora eseuri. Mesajul era formulat așa:

"Dragii mei, astazi, că tot e luni și avem mintea odihnită, vă propun un exercițiu de imaginație:
 Dacă v-ar chema NASA și v-ar spune: "Ne-am săturat de tine și vrem să pleci de pe planetă. Avem o planetă foarte asemănătoare cu pământul, e a ta, fă ce vrei cu ea.", ce ați face? Ce ați lua cu voi? Cum ați construi societatea, și cu cine? Cum ar arăta o lume făcută după chipul și asemănarea voastră?"

Dacă m-aș descrie în câteva cuvinte, atunci aș spune că sunt capricioasă, liberă și leneșă, iar orice lume construita de mine ar fi asemeni mie.
Întâi aș fi atentă la mediu: aș încerca să creez un mediu în care omul sa fie în siguranță, un fel de imens parc-petting zoo, făra animale prădătoare mari sau reptile și insecte otrăvitoare.  Desigur, nu pot controla vremea sau căderile de pe stânci.
Aș organiza comunitațile în orașe-sat extinse pe un spatiu larg, cu distanță între case, dar cu un centru care să ofere spații de întâlnire, săli de mese, piscine și băi publice, cinematografe, biblioteci și alte locuri unde oamenii să poata interacționa, fără mașini personale, dar cu transport în comun liber și gratuit. 
Aș încerca să mecanizez producerea de hrană și bunuri cât se poate de mult, să las asta în seama unor computere și linii de asamblare, care sa aibă și sarcina de a calcula necesarul și de a cere resurse de la mașinăriile care trebuie să le adune, doar cu o minimă supraveghere din partea unui personal specializat.  Asta ar fi doar pentru ca oamenii să poata alege singuri ce vor și ce iubesc să facă, și aș încerca să fac să fie cât mai puține restricții, dincolo de cele care țin de drepturile omului și principiile moralității.
Apoi, ar fi timpul pentru coloniști: aș prefera să fie tineri, dar s-ar putea face excepții, daca este nevoie, să aibă IQ peste medie și să fie pasionați de ce fac și echilibrati  mental. Un test psihologic strict ar fi esențial pentru prima generație, ca să nu mă trezesc cu un criminal pe cap. :)  Populatia ar rămâne la un minim, câteva sute de mii de persoane în cel mai rău caz, lucru obținut prin controlarea imigrației și a nașterilor.
În primii ani aș insista ca oamenii de știință biologi și/sau geneticieni să se concentreze pe eliminarea bolilor genetice și pe înlăturarea hazardului atunci când e vorba de combinarea de gene. Nu aș interveni la mai mult decât pentru a elimina posibilitatea unor boli congenitale. Aș insista ca fiecare cuplu de pe planetă să facă măcar un copil, fie pe calea normală, fie in vitro, urmând ca progenitura să fie crescută de către un institut specializat în cazul în care părinții genetici nu doresc complicația, și aș lăsa granițele deschise pentru un număr mic de imigranți selecționați. Legile ar fi cele din Carta Drepturilor omului: faci ce dorești, cât timp asta nu afectează libertățile celorlalți.
Planeta ar fi condusă de un consiliu de oameni aleși prin vot, care să se schimbe odată la 5 ani. Un om poate fi consilier de câte ori este votat, dar nu poate fi consilier-șef decât pentru 5 ani.

Aș încerca să fac lumea să fie un refugiu pentru artiști și oameni de știință, un spațiu care să permita creativitatea și dezvoltarea, o pepinieră de idei și invenții.

Desigur, acesta este un schelet. Dacă voi construi vreodată o lume perfectă, fie ea măcar în scris, vă voi invita să o vizitați. Până atunci, bine ati venit în Utopia.

Love, Freija.

5 comentarii:

  1. Hm, de fapt fiecare am vrea o lume exact pe gustul nostru.
    As fi tentat sa scriu un articol in care sa iau fiecare regula pusa de tine in noua lume si sa arat ca sunt o gramada de variante sa mearga prost, dar nu vreau `sa strivesc corola de lumini a lumii` :)
    Parerea mea e ca, indiferent cum ar incepe lumea, ar ajunge in final ca cea de acum :(
    Nici macar cele trei legi ale roboticii ale lui Asimov, bagate in toate creierele, n-ar schimba nimic.
    Pentru mine, o lume ideala ar fi una in care energia, mancarea si locuinta ar fi gratuite, nimeni n-ar putea impune nimic altuia, am fi nemuritori si am avea un corp indestructibil. Piece of cake.

    RăspundețiȘtergere
  2. un fel de imens parc-petting zoo, făra animale prădătoare mari sau reptile și insecte otrăvitoare

    Nu merge; pradatorii mari tin ecosistemul in picioare. Daca nu ar tine in lesa numarul de ierbivore mari atunci acelea s-ar inmulti peste poate si ar distruge intreaga vegetatie din ecosistem, distrugand apoi tot lantul trofic. Chiar daca scoti pradatorii mari din schema tot o sa apara acolo ceva care sa ocupe nisa ecologica si care va arata ca ceva capabil sa pradeze pe ierbivorele mari. Trebuie sa gasesti alte solutii la chestiunea asta.

    Un test psihologic strict ar fi esențial pentru prima generație, ca să nu mă trezesc cu un criminal pe cap. :)

    E dubitabil ca un test psihologic o sa rezolve asta si apoi toti suntem niste potentiali criminali in functie de situatiile in care suntem pusi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ierbivorele să nu fie mai mari decât o oaie sau o capră ? :D Atunci, cel mai mare prădător poate fi cam cât un râs sau un ocelot…
      Şi în al doilea rând… să nu uităm că e fantezie, nu plan de colonizare :D

      Ștergere
    2. Ai putea sa pleci cu un sistem in care marimea ierbivorelor este cat a unei oi insa daca se duc cateva milioane de ani si se pastreaza aproximativ conditiile de mediu atctuale o sa incepi sa ai oi gigantice. In toate erele geologie au existat acesti giganti; un trup mai mare conserva mai bine energia si se apara mai bine de pradatori, deci presiunea râșilor ar forta unele dintre oi si dintre capre sa cam ia in dimensiuni.
      Eu as gasi ca mai degraba te plimbi cu masina prin savana cu o pusca la tine decat sa scoti din peisaj pradatorii mari. Sunt si ei tot animale chiar daca unii ar vrea sa te manance. Apoi sunt animale echipate cu solutii bune pentru a rezolva aceasta problema a pradatorilor mari.

      Ștergere
    3. Godless, asta este posibil doar daca acele animale sunt libere să facă ce vor ele, și nu sunt atent controlate de către om. Or nu cred că ar fi cazul să las oi și capre să se sălbăticească, nu? Și cu atât mai mult iepuri, care sunt un dezastru ecologic cu blăniță. :)

      Ștergere