marți, 28 mai 2013

Asimov și creștina.

În ultima vreme mi-am autoimpus o formă specifica și voluntară de autism, din dorința disperată de a interacționa cât mai puțin cu oamenii cu care nu vreau să interacționez, pentru că dacă vorbesc cu ei ajung la situatii neplăcute. Una dintre aceste persoane este colega mea, ortodoxă cu fustă, ținătoare de posturi și care trăiește fiecare firișor de viață după învățăturile sfințior părinți, cu excepția fumatului. (Nu, nu este aceeași colegă din povestea cu Coca Cola și bebelușii morți.)  Această formă de "autism" autoimpus este următoarea: ascult cărțile lui Asimov, citite în engleză, în căști. Până aici nimic foarte rău: dacă nu ai timp să citești o carte bună, măcar să o asculți, nu? Dar, iată, imposibil de evitat, colega m-a întrebat: "Ce asculți?'
Nici ăsta nu este un lucru rău, în sine, și dacă sunt întrebată răspund mereu cu multă plăcere și recomand cartea în câteva cuvinte, dacă mi se pare bună. De data asta, însă, lucrurile au luat o altă întorsătură. Conversația a sunat cam așa:
-Ce asculți?
-O carte de Asimov, Fundația.
-Oh, despre ce este? Nu am auzit...
-Este un science-fiction despre o lume din viitor în care oamenii s-au împrăștiat pe alte planete (colega devine neliniștită) și au inventat și roboți care să îi ajute și să îi protejeze.
-(Făcând un pas înapoi) Doamne ferește...
Destul de entuziasmată de carte, am încercat să îi spun despre Legile Roboticii și despre dragul meu R. Daneel Olivaw, privind simultan cum se albește, se agită, se retrage, se înroșește și  se fâstâcește, abținându-se vizibil sa nu își facă cruce.
-Iartă-mă Freija*, dar nu vreau să știu despre asta. Eu prefer să nu știu decât de cele din lumea asta, de lucruri adevărate. Nu vreau nici să citesc, nici să îmi povestești, nu le văd rostul.
A mai vorbit o vreme despre inutilitatea literaturii, vizibil agitată, părând aproape gata sa îmi spună că science-fictionul e lucrarea diavolului.
A doua zi, colega mea s-a prezentat și ea cu un CD player portabil, cu căștile în ureche. Eu, zâmbind:
-Ce asculți?
-Învățăturile ortodoxe ale Sfantului Isaac Sirul.
Am zâmbit și mi-am văzut de Asimov-ul meu, în care câțiva oameni încercau să asigure binele general al omenirii. Ne înțelegem mai bine când trăim în lumi paralele.

*Nu, colega nu mă știe de Freija, și nu mă manifest complet pe lângă ea. Îmi cunoaște opiniile, dar prefer să nu dezlănțuie jihadul ortodox împotriva mea, și să ne trezim cu cruciada în atelier. Oricum Asimov este pentru a evita lungile discuții despre imoralitatea mea și despre secolul nostru decăzut, care a uitat valorile creștine, sau despre cum, de fapt, latina s-a tras din tracă și era foarte asemănătoare cu daca noastră, deci noi i-am dacizat pe romani, și nu invers. And Asimov works.

P.S.: Dacă știți cumva unde în învățăturile ortodoxe se interzice citirea de cărți sau vizionarea de filme laice, spuneți-mi și mie. :) Ce poate face un om sa se retragă cu groază de la a-și imagina lumi altfel, de la a se lăsa absorbit de o poveste care este prezentată la început ca imaginatie, deci care nu își propune să "amăgească"?

8 comentarii:

  1. eu am luat seria de pe net si am printat-o pe coli A4 cu font de 7 (sa fac economie de hartie). Am terminat seria in mai putin de 2 saptamani.

    btw. inaintea Fundatiei mai sunt cateva carti din acelas univers. Robotii de pe Aurora si inca una sau doua.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am parcurs seria Roboților, dar încă nu am atins Imperiul. :) Voi corecta. :)

      Ștergere
    2. Salut Adrian. Opera lui Asimov este mai mult sau mai putin o opera completa, toata seria cartilor lui Asimov poate fi ordonata dupa o cronologie(fictiva, bineinteles). De exemplu, in ultimele volume ale fundatiei, protagonistii ajung pe Solaria, aceasti planeta pe care se desfasoara actiunea in Soarele gol(cu mult inainte de actiunea din Fundatia).

      Ștergere
    3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
    4. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
  2. Adevaru-i ca te desteapta intr-un fel aceste carti. Incepi sa faci diferenta intre realitate si fictiune si in final plasezi si chestii ca biblia acolo unde le e locul.
    Poate ar fi interesant de aflat de unde i-a venit tipei ideea, ca popa la biserica nu cred ca i-a explicat, nici biblia nu-i spune explicit. Tema...ce zici?

    RăspundețiȘtergere
  3. Parca Sfintii Parinti erau niste oameni destul de cititi.
    Adica, na, faceau parte din cler, deci aveau o educatie, si scriau cu nitcaiva finete.

    RăspundețiȘtergere
  4. meh.. Asimov mi se pare decent, dar mi-a placut mai mult Arthur Clarke.

    RăspundețiȘtergere