Media, carul și poporul

Am fost în câteva zile la protestele anti-orice, da în special anti Băsescu. Au fost și ceva echipe de știri relativ plictisite, și ceva bloggeri cu camere video după ei.

Dar astăzi e o zi specială. Azi sunt 3 care de televiziune dotate pentru transmisiuni "Live", vorba românului. De pe la 4 au început să se adune jandarmi în număr destul de mare. Acum sunt 2 camioane bilndate pline de domni în "armură". Am mers să bem o bere și, surpriză: barurile nu au voie să servească alcool între 4.30 și 8. De ce? Se adună ultrșii să protesteze împotriva legii "4" care, din câte am aflat, spune că nu au voie să intre cu torțe sau cu steaguri pe care să scrie "Muie x" pe teren. Mă rog, dacă nu ar fi fost o adunătură de bădărani tembeli nu ar fi dat nimeni legea pentru a oprima "cetățeni de onoare". 

În mijlocul grămezii trona falnic un steag pe care scria că "Represiunea naște violență", alături de un drapel pe care se putea recunoaște profilul Castelului de la Hunedoara. De pe margini priveau triști oamenii care de 20 de zile încoace ies în fiecare zi între 6 și 9 pentru a protesta. Triști și revoltați. Atunci când ies 2500-3000 de oameni în stradă pas "media coverage". Când ies "ultrasii" se trimit care de televiziune de la Cluj. Domnișoara cu microfonul ridică din umeri atunci când e întrebară de ce nu a fost carul și la protestele sibienilor care nu merg la meciuri. Ei așa i-a zis șeful, ea nu știe. Își pornește iPodul alb: "Alo, da?" Cătrăniți, reprezentantii Asociației Revoluționarilor se retrag pe margine, clătinând din cap și sperând în secret să aibă jandarmii de ce să îi transforme pe ultrași în carne de mici. Așa, de sufletul nostru.

Apropo, al cui e steagul ala cu o cruce verde pe fond alb și niste lauri?