M-a trezit apocalipsa?

Nu am adormit. Zorile şi alarma de "deşteptare" m-au prins spunându-mi poezii să adorm.

Nu mi-a spus nimeni cât de elegantă poate fi o bestie acţionată hidraulic. Drumarii mi-au adus sub geam un amestec de tanc, dragon şi ciocănitoare. Trupul cu roţi uriaşe se sprijină pe 4 labe, gâtul lung se îndoaie ca ciocul să sfâşie terenul : "RATATATATA HR HR HR POC FST" Rana pământului (eu ce să fac dacă îmi place Rebreanu? ) se lărgeşte, în ciuda protestelor unui omuleţ trezit pesemne din somnul dulce al dimineţii. Ajung la mine fragmente de conversaţie: " Nu...RATATATATA...dimineaţa...HR HR...program...HR POC...doua zile FST RATATATATA supraveghetor HR HR HR POC FST VJJJJJ ". Cuminte, bestia îşi aşează ciocul pe pământ. A câştigat omuleţul? Nu. Îmblânzitorul coboară şi leagă mai strâns unul dintre cordoanele ce atârnă pe lungul gât. RATATATATA VJT PIU Un CAT micuţ stă pregătit să adune ceea ce scot din groapă furnicile albastre. Au blocat drumul. Măcar claxoane nu voi mai auzi în această dimineaţă.

RATATATATA VJT POC PIU HR HR POC

Ia-mi ochii.

Ia-mi ochii şi îngroapă-i sub pietrele fântânii Mimir, ale cărei ape adună întelepciunea veacurilor. Cu ce mă ajuta ei, dacă văd doar lucrurile, dar nu şi substanţa lor? Dacă văd cojile, dar nu şi miezul? Ia-mi ochii, dar lasă-mă să văd.
Atârna-ma de trunchiul copacului Yggdrasill, cu capul în jos, suspendată între a fi şi a nu fi, pentru nouă zile şi nouă nopţi, cu trupul strapuns de propria-mi neştiinţă, cu sângele bubuindu-mi în timpane, dar pune-mă sub Runa Înţelepciunii. Leagă-ma, ca sa fiu liberă.
Mă auzi, tu, cea pe care o numesc "Eu"?